Clădirea impunătoare care străjuiește astăzi Piața Revoluției din Botoșani nu este doar centrul administrativ al orașului, ci și un spațiu încărcat de o istorie literară profundă. Puțini dintre cei care trec pragul Primăriei Municipiului Botoșani știu că, pe coridoarele sale, s-au auzit cândva pașii celui care avea să devină „Luceafărul” poeziei românești.
Acest lucru a fost reamintit, joi, de Ziua Culturii Naționale, de primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, în cadrul ședinței festive pentru acordarea titlului de cetățean de onoare laureatului Premiului Național de Poezie.
„Eminescu a lucrat aici, în Primăria municipiului Botoșani. Nu am identificat exact locul. Nu știm dacă a fost și în această încăpere unde sunteți și dumneavoastră astăzi, dar cu siguranță este astăzi prezent aici”, a spus primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei.
Deși astăzi clădirea găzduiește Primăria, la mijlocul secolului al XIX-lea, imobilul servea drept sediu al Tribunalului Botoșani. În această instituție, tânărul Mihai Eminescu și-a început scurta, dar semnificativa carieră de funcționar. Activitatea sa s-a desfășurat între octombrie 1864 și martie 1865. La vârsta de doar 14 ani, Eminescu a ocupat postul de copist. Ulterior, în documentele vremii, el apare menționat și cu titulatura de „practicant” sau „secretariu”. În acele luni, poetul a caligrafiat sentințe și acte oficiale, deprinzând rigoarea limbajului administrativ, o experiență care, deși aridă pentru un spirit artistic, a făcut parte din formarea sa timpurie.
 |
 |
Să dea Dumnezeu ca Gala de acordare a premiului național de poezie pentru opera Omnia
să se ridice la nivelul celei din seara zilei de 13 ianuarie. Pentru că, doamnelor și domnilor interesați de acest subiect, marți seară am asistat la o manifestare de nivel academic, de rang național asigurat și de prezența ministrului culturii, eleganță și la un recital de zile mari.
Drept este că în seara zilei de 14 ianuarie, piesa de teatru ,,Cabaretul cuvintelor” susținută de un grup de adolescenți nu prea dotați – de la Suceava -se preta să fie prezentată liceenilor sau, cel mult, studenților de la Academia de Arte, în nici un caz de Ziua Culturii Naționale.