Două candidate s-au înscris pentru funcția de manager al Școlii Populare de Arte din Botoșani, însă ambele au fost respinse. Consiliul Județean (CJ) a organizat, de curând, un concurs de proiecte de management în vederea ocupării postului de manager la Școala Populară de Arte „George Enescu” Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea sa.
La concurs s-au înscris o interpretă de muzică populară din Botoșani, dar și o directoare de la o școală dintr-o comună din județ. Comisia de concurs a respins dosarele depuse de acestea, având ca motiv „neîndeplinirea condițiilor din anunț”.
Din acest motiv, CJ trebuie să reia procedura pentru desemnarea unui noi manager. Până atunci, instituția a fi condusă de Liviu Andronic, cel care ocupă interimar funcția, după ce mandatul său a expirat la 31 mai 2025 și nu a mai dorit să ocupe această poziție.
Școala Populară de Arte și Meserii Botoșani este, în forma actuală, o reminiscență a unei epoci apuse, care consumă bani publici fără să genereze valoare reală. Asta nu înseamnă că formarea artistică trebuie ignorată — dimpotrivă. Dar nud/ mun. Botoșani are nevoie de centre culturale vii, flexibile, conectate la arta și piața muncii de azi, nu de instituții moarte, care servesc doar ca locuri de muncă pentru angajați fără viziune.
Este timpul să ne întrebăm sincer: mai are sens să păstrăm în viață o instituție creată de comuniști pentru scopuri ideologice, într-o societate care vrea să meargă spre viitor?
p.s:După 1989, în loc să fie reconvertite sau desființate, BRIGĂZILE ARTISTICE
(Rapsozii,Centrul de Creație,Scoala Populară de Arte,etc) au fost păstrate din inerție, dintr-un reflex birocratic românesc: „lasă că merge și-așa”.
Nu a mers, dar aceste instituții culturale create de comuniști nu au reușit să se descurce in capitalism. În 2025, tot la banu’ public stau cu mâna intinsă.
Putem spune că aceste „instituții de culturalizare” ..doar au papat bani cu sacii. Atât și nimic mai mult.
In 1990, aceste „instituțiile culturale” botoșănene pline de ” talentați ” trebuiau să fie primele desființate și după aia de apucat de reformarea economică a fabricilor mamut inființate de Ceașcă.