Școala ar trebuie să fie un loc al formării elevilor și nu unul al traumei. Iar asta depinde cel mai mult de părinți și profesori, spun specialiștii în psihiatrie pediatrică. Tot mai mulți elevi români au anxietate de performanță mai ales din cauza pretențiilor familiei, dar și a unor dascăli. Mai sunt doar câteva zile până la începutul anului școlar, iar copii și părinții au intrat în febra pregătirilor. Pentru o parte a elevilor debutul școlii reprezintă o corvoadă. Și asta în condițiile în care trebuie să tragă tare în permanență pentru a obține note mari, pentru a-și mulțumi părinții sau pentru a răspunde așteptărilor unor profesori mai severi.
Specialiștii în psihiatrie pediatrică spun că viața școlară ar trebui să fie o plăcere, un demers constructiv pentru orice copil, care să-i deschidă orizontul unui viitor social și profesional. Și în niciun caz o traumă. Iar diferența o fac în primul rând părinții și mai apoi profesorii spune Maria Dardai, medic specialist în psihiatrie pediatrică, șeful Centrului de Sănătate Mintală Copii din Botoșani, cea care oferă și o serie de sfaturi tocmai pentru evitarea unor traume care pot avea efecte adânci pentru tot restul vieții, potrivit Adevarul.
În primul rând, specialistul Maria Dardai spune că numărul copiilor cu probleme de adaptare sau învățare este tot mai mare. Iar odată cu începerea anului școlar, de obicei adresabilitatea crește.
„Odată cu începerea anului școlar se înregistrează o adresabilitate crescută. Vin din ce în mai mulți copii, cu probleme diverse. Sunt în general cei care au dificultăți în zona aceasta legată de școală, de învățare, de adaptare”, spune Maria Dardai.
Iar aceste probleme diferă în funcție de vârstă. De exemplu, la preșcolari apare anxietate de separare.
„Sunt lucruri care se observă încă de la încadrarea în grădiniță. Copii care au anxietate de separare, plâng după părinți, vor acasă. În majoritatea cazurilor se rezolvă după o perioadă de adaptare”, precizează psihiatrul botoșănean.
În cazul copiilor de vârstă școlară, mai ales a celor de gimnaziu, apare anxietatea legată de performanța școlară. Acea teamă de a nu fi suficient de bun. Iar specialistul spune că această situație apare, de obicei, din cauza pretențiilor exagerate ale părinților. Maria Dardai arată că elevii nu trebuie forțați în mod exagerat, presați să obțină rezultate excepționale doar pentru a satisface orgoliile părinților.
„La copilul de vârstă școlară apare acea anxietate de performanță. Vorbim de teama de a nu greși, de a nu obține o notă mică, mai ales dacă există acel tipar parental în care se cer rezultate școlare foarte bune. De exemplu cei care cred că nota opt este o notă slabă iar copilul este certat pentru un rezultat bun, în realitate. Apare compararea cu ceilalți copii, ceea ce este foarte nociv. Trebuie să înțelegem și să ne împăcăm cu ideea că fiecare copil este unic, își are potențialul propriu, degeaba îi forțăm. Unii prind mai repede, alții au nevoie de mai multe repetiții. Asta este, suntem diferiți. Iar părinții trebuie să accepte acest lucru și să ofere suport copilului, să-l încurajeze”, spune, pentru sursa citată, Maria Dardai.
În plus, profesorul Cristina Bălăucă, inspector școlar general adjunct și mama unui fost olimpic internațional spune de asemenea că micuții nu trebuie certați pentru eșecuri sau aruncați într-o zonă a concurenței nocive. Nu trebuie obligați să participe la concursuri școlare, olimpiade dacă nu-și doresc acest lucru.
„Este foarte importantă concurența, dar să fie o concurență constructivă. Nu trebuie comparat cu alții, certat în comparație cu alții. Copiii noștri trebuie învățați să și piardă. Sunt mulți copii care la primul eșec, renunță. Nu, la primul eșec trebuie să te ambiționezi mai mult, mai ales dacă este domeniul care-ți place. Dacă este un domeniu impus de mama și apare și eșecul, s-a terminat totul”, spune Cristina Bălăucă.
