Sfântul Petru este cel mai iubit şi respectat sfânt din calendarul tradiţional românesc. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero. Sfântul Petru a fost întâiul învăţător şi propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu.
Sfântul Apostol Petru fusese pescar, în Betsaida Galileei, fiu al lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei, şi se numea Simon, până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Petru.
El a cerut să fie răstignit cu capul în jos, dorind să arate deosebirea dintre chinurile sale şi cele ale Mântuitorului.
În tradiţia populară, 29 iunie, Sânpetru de vară sau Sărbătoarea lupilor, marchează miezul verii şi perioada secerişului. Sf. Petru este patronul agricultorilor. Până la Sf. Petru este interzisă scuturarea merilor, altfel cade grindina peste holde. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sfântului Petru îi încredinţează Dumnezeu porţile şi cheile Raiului.
Se zice că de Sânpetru apar licuricii. Când Sf. Petru plesneşte din bici, din şfichiul biciului sar scântei care, cazând pe pământ, se prefac în licurici. Licuricii sunt blagosloviţi de sfânt ca să lumineze calea celor rătăciţi în pădure. Se fac târguri şi se dă de pomană pentru morţi. De Sânpetru, nicio femeie nu trebuie să mănânce fructe noi, legume sau zarzavaturi până nu dă mai întâi de pomană, altfel îi supără pe morţi. După cea dintâi gustare din fructele noi, se zice „Doamne ajută!” Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, fiindcă au fost “căpetenii apostolilor” şi “lumii invăţători”, contribuind, prin rivna lor, la răspindirea cuvintului evanghelic in multe părţi ale lumii. E greu a tălmăci in grai omenesc vrednicia lor deosebită. Faptele lor minunate covirşesc mintea, iar invăţăturile lor, precum şi inspiratele interpretări ale slovei revelate, intrec la număr nisipul mării şi stelele cerului.
Pe 29 iunie Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în jurul acestei sărbători se păstrează o mulțime de obiceiuri și tradiții.
Ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreuna pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero, potrivit Libertatea.ro.
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg că apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Romă. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și luptă împotrivă creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare și îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sunt protectorii spirituali ai închisorilor
Pentru că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță deoarece l-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ei au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Tradiții și superstiții
Anual, pe 29 iunie, sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Acestei sărbători îi sunt specifice o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pe care mulți credincioși le respectă cu sfințenie ca să le meargă bine ți să fie feriți de tot răul. În majoritatea regiunilor țării, în această zi, credincioșii duc la biserică mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă, aceste alimente sunt împărțite celor nevoiași în amintirea celor plecați dintre noi.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel: ziua în care cerurile se deschid și rugăciunile sunt ascultate
Tradiția spune că, la miezul nopții, cerul se deschide și Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă așezat la dreapta Tatălui, potrivit RomaniaTV.
Această sărbătoare marchează, de asemenea, mijlocul verii agricole sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut și ca protectorul agriculturii și al recoltelor. În această zi, gospodarii calcă ceapa și usturoiul, pentru a se bucura de recolte bogate. Se crede că atunci când Sfântul Petru plesnește din biciul său, scânteile care cad se transformă în licurici pe pământ.
În plus față de tradițiile menționate, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel aduce cu sine și câteva superstiții legate de vreme, belșugul recoltelor sau menținerea sănătății, conform traditii-superstitii.ro:
- Oamenii cu pistrui ar trebui să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; se spune că astfel, pistruii nu se vor mai înmulți.
- Dacă fulgeră de Sfinții Petru și Pavel, nucile și alunele vor fi viermănoase.
- Astăzi este și sărbătoarea lupilor, așa că nu se pun capcane și lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite și să nu fure vitele din gospodării.
- În mediul rural, mamele le oferă fiicelor talismane speciale – o pungă roșie în care se păstrează un cățel de usturoi și frunze de pelin. Talismanele sunt purtate timp de trei zile pentru a le proteja pe fete de farmece și de iele, care le-ar putea fura norocul.
- Tradiția populară spune că, începând din 29 iunie, privighetorile și cucii nu mai cântă și se transformă în șoimi, revenind la forma inițială de Buna Vestire. Femeile nu ar trebui să mănânce mere până în această zi, pentru a fi sănătoase.
- Din respect pentru rudele trecute la viața veșnică, fetele și femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei răposați. După această zi, tinerele pot consuma mere; în schimb, femeile vârstnice pot mânca mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
