Preşedintele Traian Băsescu a promulgat joi Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede că parlamentarii vor avea pensii de pină la 80% din ultimul salariu in funcţie de numărul de mandate şi indemnizaţii pentru cei care nu sunt realeşi. Legea a fost retrimisă de două ori Parlamentului, o dată de şeful statului şi a doua oară ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, sesizată tot de preşedinte. La inceputul lunii ianuarie, şeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Statutul parlamentarilor, iar la 28 februarie a sesizat Curtea Constituţională in privinţa neconstituţionalităţii legii, pe motiv că actul normativ stabileşte pentru senatori şi deputaţi unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie in privilegii.
Statutul prevede că deputaţii şi senatorii care au deţinut cel puţin trei mandate vor primi pensie in cuantum calculat conform Legii statutului magistraţilor, iar pentru cei cu două sau cu un mandat, suma astfel calculată scade cu 20%, respectiv 40%. Cuantumul stabilit de legea statutului magistraţilor este de 80% din ultimul salariu brut, pentru vechime mai mare de 25 de ani, astfel că parlamentarii cu trei mandate pot beneficia de pensie in cuantum de 80% din acest salariu, pentru cei cu două sau cu un mandat, suma scăzind la 60% şi, respectiv, 40%. La indeplinirea condiţiilor de pensionare, respectiv stagiul de cotizare şi virsta de pensionare, parlamentarii vor opta pentru pensia calculată conform statutului magistraţilor sau pentru cea conformă cu legea sistemului public de pensii, se arată in noua formă a articolului 49 din statutul parlamentarilor.
Deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi după expirarea mandatului şi nu au pensie sau altă sursă de venit beneficiază de o indemnizaţe tranzitorie timp de trei luni. Deputaţii şi senatorii au adoptat, pe 5 aprilie, in şedinţă comună, modificările cerute de Curtea Constituţională la legea privind Statutul parlamentarilor. Astfel, articolul care prevedea că deputaţii sau senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau opiniile politice exprimate in timpul mandatului a fost modificat, noua formă fiind: "deputaţii sau senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului". Articolul care reglementează reţinerea şi percheziţia a fost, de asemenea, modificat, dispoziţia de revocare a reţinerii se executindu-se, in noua formă a textului, de către ministrul Justiţiei.
"In caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei il va informa neintirziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. In cazul in care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va dispune imediat revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor Camerei. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de indată de către ministrul Justiţiei", se arată in noua formă a articolului. Articolul care reglementează indatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale deputaţilor a fost, de asemenea, modificat. Noua formă prevede că aceste indatoriri şi obligaţii principale "sunt cele care decurg din Constituţie şi din lege". Din articolul care reglementează principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora au fost eliminate patru aliniate.
Primul prevedea dreptul parlamentarilor de a se informa, de a cere şi de a obţine date şi acte de la Guvern şi de la celelalte autorităţi ale administraţiei publice in scopul punerii sub urmărire penală a membrilor Guvernului, in condiţiile art. 109 din Constituţie. Cel de-al doilea aliniat eliminate prevedea dreptul de acces al parlamentarilor in instituţiile administraţiei publice in interesul exercitării mandatului. Al treilea aliniat eliminat prevedea că Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice au obligaţia să asigure deputaţilor şi senatorilor condiţiile necesare exercitării drepturilor prevăzute la primul aliniat eliminat. Ultimul aliniat eliminat prevedea faptul că alte drepturi principale, conexe sau derivate ale parlamentarilor pot fi prevăzute şi reglementate in lege organică specială ori in regulamentul Camerei sau regulamentul şedinţelor comune
 |
 |
