Zeci de mii de persoane din judet nu sunt cuprinse in sistemul asigurarilor de sanatate, fiind in situatia, in cazul in care ajung la medic cu o problema de sanatate, sa plateasca pentru fiecare consultatie, analiza medicala, zi de spitalizare. si asta in conditiile in care in spitalele botosanene ziua de spitalizare costa intre un milion si 1,5 milioane de lei. Reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) sustin ca, potrivit legislatiei actuale, daca in ultimii trei ani o persoana nu a platit contributia lunara la sanatate si vrea sa obtina calitatea de asigurat, trebuie sa plateasca peste zece milioane de lei, bani pe care trebuie sa ii achite la serviciul specializat din cadrul CJAS. Atat reprezinta contributia pe care ar fi trebuit sa o achite in ultimii trei ani. Pentru persoanele fara venituri mai exista solutia de a solicita la primarii intocmirea dosarelor de venit minim garantat. Celor care insa declara ca nu au venituri dar nu beneficiaza de venit minim garantat li se percepe lunar cate 6,5% din salariul minim pe economie, dupa ce platesc restanta din ultimii trei ani, calculata la salariul minim in plata la data achitarii restantei", precizeaza Rodica Hutuleac, directorul CJAS. Reprezentantii CJAS recunosc faptul ca persoanelor fara asigurare le vine tot mai greu sa intre in randul asiguratilor de sanatate, dupa ce, din septembrie 2005, s-a decis ca acestia sa plateasca datoria pe ultimii trei ani in procente aplicate la salariul minim pe economie valabil la data platii. Pana in luna septembrie, cele 6,5 procente erau percepute din salariile minime pe economie din cei trei ani dinaintea dobandirii calitatii de asigurat. In aceste conditii, pentru a dobandi calitatea de asigurat, persoanele respective plateau cu aproape trei milioane de lei mai putin decat platesc dupa actuala legislatie. Contributia lunara la sanatate perceputa agricultorilor este de 67.000 de lei. In cazul in care in ultimii trei ani au existat si perioade in care persoana a cotizat la fondul asigurarilor de sanatate ori partenerul de viata a fost asigurat, din cei trei ani se scade perioada in care acesta s-a cotizat si rezulta o suma mai mica de platit la CJAS. Potrivit legislatiei actuale sunt bune de plata si persoanele care s-au angajat in munca in ultimii trei ani. Daca din ultimii trei ani a lucrat doar un an, ar mai avea de platit la sanatate vreo peste sase milioane de lei, reprezentand contributia pe cei doi ani in care nu a platit asigurarea de sanatate. Putini din cei fara venituri pot face rost de astfel de sume pentru a obtine dreptul de a intra in categoria asiguratilor de sanatate. Din acest motiv, cand ajung la spitalizare li se acorda doar serviciile de urgenta, dupa care sunt trimisi acasa. Daca raman in continuare in spital, unitatea medicala trebuie sa recupereze de la ei cheltuielile de spitalizare. In astfel de cazuri se ajunge la instanta de judecata. Pentru spitale, aceasta actiune, de recuperare a banilor de la fostii pacienti datornici, nu este deloc usoara. Pentru ca multi dintre botosanenii care se inregistreaza cu astfel de datorie isi duc viata intr-o saracie greu de imaginat, spitalele nu au ce sa recupereze de la ei. "Avem de recuperat datorii de spitalizare inca din anul 2003. Nu sunt sume mari, dar cei de la care avem de recuperat banii sunt din categoria persoanelor care chiar nu au cu ce sa plateasca. Cei mai multi cu care ne judecam sunt agresori, ale caror victime au fost spitalizate. Legislatia s-a modificat ulterior, iar, in cazul victimelor ajunse in spital dupa agresiuni, banii nu se mai recupereaza de la agresor ci de la victima, legea prevazand ca cel spitalizat sa isi recupereze banii pe care ii plateste pentru spitalizare dandu-l in judecata pe agresorul sau. Noroc ca recuperarea banilor pentru zilele de spitalizare a fost preluata de catre Casa Judeteana de Asigurara de Sanatate si au scapat spitalele de astfel de procese", afirma Victor Nitu, juristul Spitalului Judetean de Urgenta "Mavromati".
 |
 |
