Bucureştiul, Timişoara, Clujul şi Constanţa domină clasamentul celor mai "locuibile" oraşe cu peste 100.000 de locuitori din Romania. Iaşiul, Sibiul, Braşovul şi Oradea le urmează, la distanţă destul de mare, potrivit unui studiu realizat recent de revista Capital. La capătul celălalt al topului se găsesc Baia Mare (penalizată din cauza nivelului ridicat de poluare), Drobeta-Turnu Severin (deficitară in ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber), Piatra-Neamţ (trasă in jos de piaţa muncii), Botoşani şi Focşani (ambele subdezvoltate economic).
Dacă s-au mai schimbat unele lucruri faţă de precedentul clasament, realizat de in 2006, tendinţele au rămas aceleaşi: oraşele din Transilvania şi Banat sunt, A?n general, deasupra celor din Vechiul Regat cind vine vorba de calitatea vieţii, iar cele cu peste 250.000 de locuitori sunt mai "prietenoase" cu locuitorii lor decit cele mai mici. "Din păcate, este greu de contestat un asemenea rezultat.A?In Rominia de azi, există oraşe mici in care, teoretic, ţi-ai putea duce viaţa mult mai relaxat decit intr-o metropolă, dar care nu-ţi oferă oportunităţi economice", afirmă Cătălin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii.
Bucureştiul şi municipiile mari din Ardeal şi Banat le oferă romanilor cele mai bune condiţii de viaţă, rezultă in urma unei analize realizată de Capital şi aflată la cea de-a doua ediţie.
Este aglomerat, zgomotos, murdar, scump. Cu toate acestea, in fiecare an, populaţia ii creşte, neoficial, cu citeva zeci de mii de persoane, in special studenţi originari din provincie, care decid să nu se mai intoarcă acasă după terminarea facultăţii. Nici nu este de mirare: este unul din puţinele locuri din ţară unde salariile pot căpăta dimensiuni occidentale şi unde, in ciuda crizei, numărul de şomeri a rămas constant. Tot aici poţi alege, in aceeaşi seară, dintre şase-şapte spectacole de teatru, aici vin să cinte artiştii pe care ii vedem la MTV şi, cu puţin noroc, marea şi muntele sunt, fiecare, la numai două ore cu maşina. 
Bucureştiul, căci despre el este vorba, s-a instalat, după ce am pus cap la cap peste 40 de criterii din domenii diverse, pe primul loc al clasamentului "Celor mai bune oraşe in care să trăieşti" (selectate din rindul localităţilor cu peste 100.000 de locuitori din Romania). Locul al doilea al topului este ocupat de o eternă rivală pentru Capitală- Timişoara.
Primii şi ultimii
La citeva zecimi distanţă de municipiul din Banat şi aproape la egalitate intre ele urmează in clasament, fără să surprindă pe nimeni, Clujul şi Constanţa. Oraşul de pe Someş şi cel de pe Litoral sunt succedate, de această dată la o distanţă de peste două puncte, de un grup de localităţi ce au obţinut punctaje destul de apropiate: Iaşi, Sibiu, Braşov şi Oradea. Top 10 se incheie cu Tirgu-Mureş şi Arad.
Dacă Bucureştiul a obţinut punctaj maxim la cinci capitole (educaţie, sănătate, transport, piata muncii şi competitivitate economică), Clujul a luat nota cea mai mare pentru comerţ, petrecerea timpului liber şi sănătate, Botoşani pentru costul vieţii, Drobeta-Turnu Severin pentru clima blindă, Piatra-Neamţ pentru starea mediului, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Botoşani pentru nivelul scăzut al taxelor locale, iar Ploieşti, pentru numărul redus de infracţiuni.
De cealaltă parte, punctajele minime au fost obţinute de Bucureşti şi Piteşti (la costul vieţii), Botoşani, Buzău şi Focşani (la educaţie), Galaţi (la infrastructura de transport), Buzău (la piaţa muncii), Botoşani (la competitivitate economică), Drobeta-Turnu Severin (la comerţ şi recreere), Craiova (la siguranţă), Baia Mare (la poluare), Sibiu (la climă, conform datelor Autorităţii de Meteorologie) şi Braşov (la nivelul taxelor locale).
Romania, ruptă in două
Trebuie remarcate discrepanţele pe care le semnaleză clasamentul realizat de Capital. Cele mai mari oraşe din Romania (Capitala, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Craiova, Galaţi şi Braşov) domină autoritar prima jumătate a topului.
Nu se poate trece cu vederea nici faptul că şapte din primele zece poziţii ale topului sunt ocupate de oraşe mari din Ardeal şi Banat. Celelalte două municipii de peste 100.000 de locuitori de dincolo de Carpaţi sunt ceva mai prost poziţionate (Satu Mare-15 şi Baia Mare -21).
Asta in timp ce ultimele patru poziţii ale topului sunt ocupate de oraşe din Oltenia (Drobeta-Turnu Severin) şi Moldova (Piatra Neamţ, Botoşani şi Focşani), penalizate de slaba dezvoltare economică, de dimensiunile reduse, care nu le permit să exceleze nici cultural, nici educaţional, nici comercial, dar şi de poziţia geografică- Piatra-Neamţ şi Botoşani sunt departe de infrastructura majoră de transport, prezentă sau viitoare.
Dincolo de toate orgoliile pe care o astfel de analiză le poate satisface sau, din contră, răscoli, nu trebuie să uităm nicio clipă că, din păcate, niciuna din primele 25 de localităţi din Romania nu se poate gindi să se compare, din punctul de vedere al condiţiilor de viaţă oferite, cu marile oraşe occidentale.
Au fost utilizate 12 seturi de criterii: piaţa muncii (şomaj şi salarii), competitivitate economică (PIB şi exporturi), infrastructura de transport (rutier urban şi interurban, feroviar, aerian, transport in comun), sistemul sanitar, sistemul de invăţămint superior, costul vieţii (imobiliare, loisir, transport in comun, taxi), posibilităţile de petrecere a timpului liber (cinema, teatru, concerte, sport, munte, mare, turism extern etc.), dezvoltarea comerţului, starea mediului (poluare, spaţii verzi/luciu de apă pe cap de locuitor), clima, siguranţa publică (ratele criminalităţii şi infracţionalităţii), nivelul taxelor locale. Rezultatul este reprezentat de media ponderată a criteriilor menţionate mai sus.
Metodologie
 |
 |
