Judetul Botosani are cei mai putini salariati

Numarul salariatilor din judetul Botosani este cel mai mic din Moldova, iar in ce priveste veniturile botosanenii sint la mijlocul topului, dar cu salarii mult mai mici decit bacauanii, care sint pe primul loc.
Datele Directiei de Statistica arata ca, in septembrie, lucrau in judet 56.993 de persoane, adica 12,41% din populatie. Judetul cel mai apropiat in aceasta privinta din regiunea Molovei este Vaslui, unde din totalul de 459.255 de locuitori doar 13,14% sint salariati. In fruntea topului se afla judetul Galati unde 20,83% din populatie este salariata, fiind urmat de Iasi cu 20,24%, Bacau cu 16,65%, Neamt cu 16,38% si Suceava cu 14,74%. Potrivit acelorasi date, in luna septembrie, cel mai bine platiti moldoveni au fost bacauanii, cu un salariu net de 936 de lei. Judetul Botosani este situat la mijlocul topului cu un salariu net de 694 de lei, iar ultimii sint vasluienii cu 645 de lei.
Tot din datele statistice rezulta ca cel mai bine platit domeniu este cel al serviciilor, botosanenii angajati in acest sector cistigind in medie 751 de lei, insa cu 191 de lei mai putin decit bacauanii.
In schimb judetul Botosani este primul in topul salariului din domeniul agriculturii, domeniul cel mai prost platit in aceasta regiune. Un agricultor botosanean cistiga in medie 727 lei fata de un nemtean care cistiga doar 506 de lei. Cel mai prost platit domeniu din judetul Botosani este cel industrial, unde salariul mediu este de 617 lei. In industrie exceleaza salariatii bacauani care sint platiti cu 949 de lei, la polul opus fiind vasluienii cu doar 583 de lei. Specialistii Directiei de Statistica Botosani cred insa ca aceste date nu reflecta intru totul realitatea, in conditiile in care multe persoane muncesc la negru. Reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca sustin ca principalele cauze ale situatiei din Botosani sint desfiintarea mai multor unitati si plecarea tinerilor la munca in strainatate. Ei sustin ca o solutie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi modificarea legislatiei in vederea crearii unor noi locuri de munca.
La capitolul somaj Botosaniul a ocupat, in septembrie, locul trei in Moldova, rata de 5,3% fiind mai mare decit in Vrancea, cu 3,7% si Suceava, cu 4,4%. Ultimul clasat in acest top este judetul Vaslui, unde somerii reprezinta 9,8% din populatie Numarul celor fara loc de munca a fost in scadere pina in luna septembrie. Daca in ianuarie erau 10.834 de persoane fara loc de munca, 3.492 si 7.342 barbati, in septembrie erau inregistrate 8.825 de persoane, dintre care 3.389 femei si 5.436 barbati. Reprezentantii Agentii Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Botosani sustin ca suplimentarea cu 10 miliarde a fondurilor destinate angajarii temporare a fortei de munca a dus la scaderea numarului de someri.

Rindurile somerilor ingrosate de angajatii temporar

Peste 3.000 de botosaneni angajati de primariile din judet prin programul de ocupare temporara a fortei de munca vor ramine din nou someri in mai putin de o saptamina. Si asta cu toate ca Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) mai are de cheltuit inca sase miliarde la acest capitol. Situatia este creata de faptul ca institutiile bugetare nu au voie sa ramina cu sume in cont pentru anul viitor. Daca cei 3.000 de oameni ar fi mentinuti in cimpul muncii si in luna decembrie, plata salariilor ar trebui sa fie facuta in ianuarie 2007, ceea ce este ilegal. "Nu avem voie sa raminem cu bani in cont. Asa ca cele sase miliarde le vom pune la dispozitia Agentiei Nationale ", explica Iulia Cocris, directorul institutiei. 15% dintre angajatii temporar vor fi inclusi pe lista somerilor indemnizabili intrucit au un stagiu de cotizare de 12 luni in ultimele 24. Un procent va ramine sa munceasca in decembrie, salariile fiind suportate de primarii. Diferenta va ingrosa rindurile asistatilor social. Anul acesta AJOFM a avut la 47 de miliarde pentru angajarea temporara a somerilor. Faptul ca pe perioada de vara, salariile angajatilor temporari se suporta in procent de 70% din fondul de somaj, iar diferenta de la bugetele locale, a facut ca foarte putini primari sa acceseze acest program