Conform echipei de control, in cadrul programului SAPARD, a Proiectului de Dezvoltare Rurala, a investitiilor FRDS (Fondul Roman de Dezvoltare Sociala) constructorii au utilizat pentru aprovizionarea cu materiale masini mari, de 20 – 40 de tone, care au circulat in coloana si cu viteze considerabile, ceea ce a afectat grav reteaua rutiera. Cazuri mai importante de degradari ale sistemului rutier au fost semnalate pe traseele Flaminzi – Frumusica – iesire spre Iasi, Botosani – Dorohoi (zona Leorda), Cristinesti – Dragalina – Cordareni – Vorniceni. Practic, aproape un sfert din reteaua de drumuri nationale are capacitatea portanta depasita. Toate acestea au fost favorizate si de micsorarea pina la disparitie a lucrarilor de investitii. Astfel, ultimele lucrari de covoare asfaltice au fost efectuate in 2001, ajungindu-se ca in programul pe 2006 sa se execute numai lucrari de intretinere curenta.
Degradarea sistemului rutier este favorizata si de traficul hipo, potrivit echipei de control acesta fiind foarte important deoarece "presiunea exercitata sub copitele animalelor " este superioara celei efectuate cu rotile masinilor
70% din drumurile judetene, deteriorate
La drumurile judetene situatia este asemanatoare. Peste 70% din retea are capacitatea portanta depasita, iar drumul Oraseni – Vorona este deteriorat in special din cauza circulatiei intense a autobasculantelor de mare tonaj care transporta produse de balastiera de la Tudora, Dolhasca si Liteni. Comisia a efectuat chiar si un experiment si a observat ca in zece minute au trecut opt astfel de masini.
Totodata, mai putin de jumatate din drumurile judetene sint asfaltate, restul fiind in mare parte pietruite si foarte putine din pamint. Peste 20% din retea are o viabilitate nesatisfacatoare, influentata fiind si de existenta unor tronsoane afectate de alunecari, tasari sau cu probleme de scurgere a apelor pluviale. Totusi, fata de sistemul de cai rutiere de rang national, la cele judetene se executa in 2006 si lucrari de investitii, fiind vorba de modernizarea drumului Pomirla – Racovat, consolidarea carosabilului si versantului in zona Lunca – Cernesti, modernizarea pe DJ Oraseni – Vorona.
Situatia este si mai proasta in mediul rural, unde peste 90% din drumurile comunale si satesti sint pietruite sau din pamint. In schimb, la municipii si orase au fost depistate o sumedenie de vicii contractuale si de procedura care favorizeaza efectuarea unor lucrari de proasta calitate.
Controale anuntate sie pentru perioada urmatoare
Din comisie au facut parte reprezentanti ai Prefecturii, Consiliului Judetean, Inspectoratului Judetean in Constructii (IJC), Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor si Sistemului de Gospodarire a Apelor. "Vom continua activitatea de control inopinat si vom lua probe de asfalt pe care le vom duce la laboratoare de specialitate pentru a vedea daca se respecta normele legale de compozitie", declara Ioan Ciobanu, inspectorul sef al IJC. Intregul raport va fi dezbatut in sedinta de astazi a Colegiului Prefectural.
Nereguli constatate la contractele pentru repararea drumurilor din municipii si orase:
– nu sint specificate durata medie de utilizare a drumului, sarcina maxima suportata de drum, tonajul maxim al mijloacelor auto si clauza de remediere a viciilor ascunse;
– nu sint specificate nivelurile de calitate si responsabilitatile proiectantului si executantului in realizarea si mentinerea lucrarilor pe durata medie de utilizare;
– nu exista clauze contractuale privind urmarirea in exploatare a drumurilor sau lucrarilor;
– procesele verbale de recpetie mentioneaza calitatea corespunzatoare, dar nu sint insotite de fisa de masuratori cu valorile prescrise si cele masurate
 |
 |
