Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma scumpirilor carburanţilor, ci dimpotrivă

Inquam Photos/ George Calin

Premierul Ilie Bolojan a declarat, sâmbătă, că o prelungire a războiului din Orientul Mijlociu şi efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate din zona Golfului Persic determină o creştere economică mai mică peste tot în lume, cu inflaţie în ascensiune la nivel global, iar Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterilor la carburanţi, ci dimpotrivă, finanţele ţării au mai mult de pierdut în urma crizei economice, scrie Economica.net, care citează Agerpres.ro.

La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem”, afirmă şeful Guvernului, într-un mesaj postat sâmbătă pe pagina sa de Facebook.

El subliniază că „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi”, ci, dimpotrivă, veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor la benzină şi motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice, scrie Agerpres.

„Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (…) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, evidenţiază premierul Bolojan.

Totodată, el arată în detaliu ce măsuri a luat Guvernul în luna martie şi în prima săptămână din aprilie pentru a limita efectele acestor scumpiri şi pentru păstra „lucrurile cât mai stabile pentru oameni şi pentru economie”.

De asemenea, Bolojan arată că Guvernul acţionează în limita posibilităţilor pe care le are „ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent”.

„În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului”, punctează premierul.

Pentru agricultori, a fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei/litru şi în acest an, adaugă el.