FOTO Transport în comun în bătaie de joc. Botoșaniul, municipiul în care călătorii așteaptă autobuzele în ploaie

Calitatea transportului în comun din municipiu lasă mult de dorit. Mijloacele de transport arată mai rău decât oriunde în față, de la microbuzele care încă mai funcționează în regim de maxi- taxi până autobuzele uzate ale Etrans.

Mai mult decât atât, stațiile de îmbarcare și debarcare a pasagerilor sunt sunt doar niște spații publice cu indicatoare, fără niciun acoperiș, fără nicio bancă. Practic, călătorii sunt nevoiți să aștepte mijlocul de transport în aer liber, în ploaie sau în soare.

Administrația locală se mișcă greu în materie de transport

După finalizarea lucrărilor de modernizare parțială a tronsonului de drum dintre Cătămărăști Deal și intersecția Sucevenii cu Calea Națională, intervenții realizate în urma dezafectării liniilor de tramvai, municipalitatea a anunțat un nou proiect care, cel puțin la nivel declarativ, își propune să modernizeze transportul public din oraș.

Este vorba despre instalarea unor stații de autobuz dotate cu tehnologie modernă: totemuri digitale, panouri informative pentru călători, zece automate pentru emiterea biletelor și încărcarea cardurilor de transport, precum și implementarea unui software dedicat managementului transportului public și informării în timp real a pasagerilor.

Investiția, în valoare de aproximativ 7 milioane de lei, este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este prezentată de autorități drept un pas important către modernizarea infrastructurii urbane. În acest context apare însă o întrebare firească: cât de „inteligent” poate fi un sistem de stații moderne, în condițiile în care o parte dintre elementele de bază ale infrastructurii de transport lipsesc încă?

Sloganul „la periferie ca în centru” ar putea părea potrivit pentru un proiect de modernizare a transportului public. În practică însă, diferențele dintre promisiuni și realitate sunt evidente. În timp ce lucrările pentru dezafectarea vechilor stații și amenajarea unora noi sunt în plină desfășurare, în unele
dintre punctele de oprire lipsesc chiar și cele mai elementare condiții pentru călători precum o bancă pe care să te așezi sau un acoperiș care să ofere protecție împotriva ploii ori a soarelui.

Conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al operatorului de transport Eltrans, pe traseele 101 și 102, două dintre principalele rute din municipiu există aproximativ 35 de stații (tur-retur). Înainte de dezafectarea acestora și demararea lucrărilor actuale, situația infrastructurii era departe de standardele anunțate de autorități.

Doar 15 stații dispuneau de un spațiu amenajat relativ corespunzător pentru adăpostirea călătorilor, însă majoritatea acestora erau degradate sau vandalizate, fără geamuri sau acoperișuri funcționale, alte 11 stații ofereau doar o bancă improvizată, fără nicio protecție împotriva intemperiilor, iar în unele cazuri aceste bănci nici măcar nu erau amplasate corespunzător în zona stației, în alte 9 puncte de oprire, călătorii erau nevoiți să aștepte autobuzul în picioare, în aer liber, fără niciun fel de facilități. Mai mult, șase dintre  aceste stații sunt situate în zonele periferice ale municipiului, acolo unde infrastructura urbană este deja mai puțin dezvoltată, iar condițiile pentru utilizatorii transportului public sunt adesea precare.

În acest context, proiectul stațiilor „inteligente” ridică o întrebare legitimă, este modernizarea transportului public o chestiune de tehnologie sau, înainte de toate, de infrastructură de bază? Pentru că, dincolo de panouri digitale și aplicații informatice, pentru mulți botoșăneni transportul public începe cu lucruri esențiale, un loc unde să te poți adăposti în timp ce aștepți autobuzul și mijloace de transport moderne, funcționale și accesibile.

Autobuzele electrice zac de un an în curtea Eltrans

Situația devine cu atât mai paradoxală cu cât, în paralel cu acest proiect, autobuzele electrice achiziționate pentru municipiul Botoșani, o investiție de aproximativ 5,3 milioane de euro, finanțată tot prin PNRR, se află de aproximativ un an în parcarea societății Eltrans, fără a fi introduse în circulație. În timp ce administrația vorbește despre digitalizare și transport inteligent, realitatea din teren indică, în multe cazuri, o cu totul altă situație.

Totodată, o parte dintre utilizatorii transportului public își exprimă nemulțumirea față de lipsa unor facilități deja implementate în alte orașe, precum biletele cu valabilitate extinsă (60, 90 sau 120 de minute),  utilizate în municipii precum Iași sau Cluj-Napoca. În același timp, persistă probleme legate de frecvența curselor, existând situații în care călătorii sunt nevoiți să aștepte și 20 de minute pentru a ajunge la serviciu sau la școală.

În final, rămâne de văzut dacă investițiile anunțate vor reuși să aducă o schimbare reală în viața de zi cu zi a botoșănenilor. Până atunci, așteptările sunt mari: atât în ceea ce privește finalizarea lucrărilor, cât și punerea în circulație a autobuzelor electrice și modernizarea efectivă a celor aproximativ 35 de stații existente. Pentru că, dincolo de promisiuni și proiecte, transportul public ar trebui să răspundă, înainte de toate, nevoilor reale ale oamenilor.