Realitatea demografică și economică, așa cum am subliniat marţi în articolul „BotosaniNews lansează o dezbatere pe tema reorganizării administrative. Doar 25 de UAT-uri în Botoșani, după comasare”, arată clar că actuala organizare administrativ-teritorială nu mai corespunde nevoilor societății. Menținerea unui număr foarte mare de unități administrative mici, depopulate și dependente financiar de bugetul central nu face decât să perpetueze un sistem ineficient, costisitor și incapabil să ofere servicii publice de calitate.
Reorganizarea administrativă nu trebuie privită ca o amenințare pentru comunități, ci ca o oportunitate de modernizare a administrației locale. Comune mai mari, orașe mai puternice și structuri administrative mai eficiente ar putea însemna investiții mai mari, servicii publice mai bune și o capacitate mai mare de dezvoltare locală.
În același timp, această discuție trebuie să rămână o dezbatere publică autentică, pornită din societate și din comunitățile locale. O eventuală reformă administrativă are nevoie, în mod firesc, de sprijin politic pentru a putea fi pusă în practică. Totuși, pentru ca această dezbatere să rămână credibilă și utilă comunităților, ea nu trebuie deturnată sau transformată într-un instrument de campanie de marketing de către actorii politici.
Prin această variantă de organizare administrativă se vor reduce semnificativ costurile de funcționare ale administrației publice locale. În primul rând vor dispărea 53 de posturi de primar, viceprimar și secretar de primărie, dar mai ales 1.215 de posturi de consilieri locali. Astfel, în prezent avem 1.630 de consilieri locali, iar pe propunerea BotoșaniNews, respectând legislația în vigoare, numărul consilierilor locali va fi doar de 415. Astfel, prin economiile făcute, se poate asigura venituri decente personalului din administrație, chiar mai mari decât în prezent, și să rămână sume importante în bugetul unităților administrativ teritoriale pentru capitolul dezvoltare.
Municipiul Botoșani ar urma să înglobeze două dintre comunele periurbane – Curtești și Răchiți – localități care, în mare parte, funcționează deja ca zone rezidențiale ale municipiului.
În ultimii ani, aceste comune au devenit tot mai conectate la oraș, multe dintre gospodării fiind locuite de persoane care lucrează în Botoșani.
Prin această comasare, municipiul Botoșani ar ajunge la 101.355 locuitori, potrivit datelor recensământului din 2021.
La ultimul recensământ, municipiul Dorohoi avea 22.893 de locuitori, aproape jumătate din pragul minim necesar pentru menținerea statutului de municipiu.
În acest context, municipiul ar putea include mai multe comune limitrofe: Văculești, Șendriceni, Hilișeu-Horia, Pomârla, Ibănești și Broscăuți.
Prin includerea acestui areal periurban, municipiul Dorohoi ar depăși pragul de 40.000 de locuitori.
În prezent, doar Darabani și Flămânzi mai îndeplinesc pragul minim de 10.000 de locuitori. În multe zone ale țării există comune care depășesc chiar pragul de municipiu și funcționează eficient administrativ. În aceste condiții, și orașele botoșănene ar trebui să aibă o bază demografică mai solidă, de preferat peste 10.000 – 15.000 de locuitori.
Propunerea de reorganizare ar fi următoarea:
Bucecea + Vârfu Câmpului + Brăești + Cândești
- populație recensământ 2021: 15.036
Darabani + Concești + Mileanca
- populație recensământ 2021: 15.835
Flămânzi + Prăjeni + Frumușica
- populație recensământ 2021: 18.926
Săveni + Știubieni + Drăgușeni
- populație recensământ 2021: 12.085
Ștefănești + Ripiceni + Românești + Dobârceni + Durnești
- populație recensământ 2021: 16.334
În prezent, județul Botoșani are 71 de comune, însă multe dintre acestea sunt depopulate și nu mai îndeplinesc criteriile necesare pentru menținerea statutului administrativ.
Propunerea de reorganizare presupune comasarea comunelor astfel încât noile unități administrative să aibă peste 5.000 de locuitori, ideal apropiindu-se de pragul de 10.000 de locuitori.
Aceste propuneri de comasare țin cont de istoricul localităților, de legăturile rutiere dintre ele și de profilul lor socio-economic asemănător.
În elaborarea acestui model nu au fost luate în considerare orgoliile locale sau interesele politice ale partidelor, care pot reprezenta, în realitate, obstacole importante în calea unei reforme administrative.
De asemenea, numele și reședințele noilor unități administrativ-teritoriale ar putea deveni subiecte sensibile în procesul de reorganizare. Acestea ar trebui stabilite prin consultare între autoritățile locale și comunitățile implicate, astfel încât un eventual proces de reorganizare administrativ-teritorială să poată fi implementat fără conflicte majore.
Întrebarea care trebuie pusă nu este dacă va exista sau nu o reformă administrativ-teritorială, ci când și în ce formă va avea loc aceasta. Iar pentru județul Botoșani, unul dintre cele mai afectate de depopulare și dependență financiară de bugetul central, această dezbatere este nu doar necesară, ci inevitabilă, motiv pentru care BotoșaniNews va deveni platforma pentru opiniile decidenților, parlamentari, președintele Consiliului Județean Botoșani, prefectul județului, primarilor și nu în ultimul rând al botoșănenilor. Astfel, începând de mâine vom prezenta pe larg opiniile acestora despre propunerea de comasare pe care am lansat-o și vom căuta împreună cele mai bune soluții pentru viitorul administrativ al județului.
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
