S-a stins din viață Mărioara Crăciun, profesoara din județul Botoșani, care nu a predat doar fizică, chimie sau biologie, ci a oferit, timp de decenii, o adevărată lecție despre omenie și putere.
Fiică a pădurarului din Hănești, cel pe care toți localnicii îl numeau cu drag „Moș Crăciun” pentru blândețea și chipul său de bunic din basme, Mărioara a moștenit noblețea tăcută a tatălui și zâmbetul smerit al mamei sale.
Deși crescută în liniștea codrului, și-a urmat vocația cu rigoare, absolvind facultatea la zi și alegând să se întoarcă acasă pentru a lumina mințile copiilor din comună.
Cariera sa, începută în anii ’70, a fost marcată de un profesionalism dublat de o fire caldă, sociabilă, dar și de acea severitate discretă care impunea respect. Însă dincolo de profesorul competent, s-a aflat o mamă care a purtat în suflet o rană imensă: pierderea fiului ei, Mihai-Lucian, un îngeraș blond care a plecat prea devreme, la doar doi anișori.
Cei care i-au fost elevi își amintesc și astăzi dăruirea ei. A predat până în pragul nașterii, iar după marea tragedie, a ales să transforme suferința în iubire pentru toți copiii din bănci. Elevii i-au devenit familie, iar școala din Dângeni i-a fost locul unde și-a consumat dorul și demnitatea.
După o viață dedicată educației, bătrânețea și boala au purtat-o spre Botoșani, însă inima i-a rămas mereu la Dângeni. Astăzi, doamna profesoară se întoarce definitiv acasă. Slujba de înmormântare are loc la biserica din localitate.





























