Reprezentantii societatilor piscicole spun ca nu mai pot sa isi apere iazurile, pentru ca hotii devin din ce in ce mai agresivi si ca paznicii sunt luati la bataie. Cei mai multi braconieri provin din satele sarace, acolo unde oamenii nu au prea multe surse de venit.
"Paznicii sunt supusi zilnic tirurilor de pietre aruncate de acesti romi care fura peste. Aparitia Politiei nu schimba situatia, pentru ca ei nu se mai tem de nimic. Nu cred ca saracia ii impinge sa fure, ci mai degraba nemunca, pentru ca acesti oameni au paminturi pe care nu le lucreaza", sustine Gheorghe Nistor, proprietarul fermei pisciole de la Dracsani. Jandarmii botosaneni au participat, in ultima saptamina, la mai multe actiuni de protejare a fondului piscicol, intocmind patru dosare penale braconierilor. Ei spun ca furatul pestelui a devenit un fenomen.
Administratorii de iazuri dau vina pe institutiile statului si pe Justitie, care, in ciuda faptului ca exista probe impotriva braconierilor, nu ii sanctioneaza. "Legislatia este ineficienta. Legi exista, dar nu se aplica. La tot ce inseamna dosare penale pe aceasta linie se da neinceperea urmaririi penale, pentru ca fapta nu reprezinta un pericol social, de parca societatile piscicole trebuie sa faca protectie sociala", mai spune Nistor.
Botosaniul este unul dintre judetele cu cel mai mare luciu de apa din tara, iar estimarile arata ca zilnic din iazuri se fura cel putin doua tone de peste
 |
 |
