Marile momente ale istoriei se sărbătoresc prin discursuri și parade, dar o femeie din Botoșani a ales să sărbătorească printr-o tradiție unică. În bucătăria sa realizează cu multă migală omagiul prin frământat și pictură pe aluat.
Mariana Grigoruță nu face doar colaci; ea plămădește identitate națională. A devenit deja o tradiție sfințită de trecerea anilor ca, de Ziua Unirii, chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza să prindă viață nu pe pânză, ci pe rumeneala caldă a unui colac tradițional.
Tehnica doamnei Mariana este una care ar pune la încercare răbdarea oricărui artist plastic. Nu folosește pensule sofisticate și nici vopsele chimice. „Instrumentul” său de lucru este o simplă scobitoare, iar paleta de culori este extrasă direct din natură, prin coloranți naturali.Secretul detaliilor aproape fotografice stă în compoziția aluatului.
Pictura se realizează pe un aluat fără creștere, o bază densă care permite precizia liniilor. Fiecare trăsătură a feței, privirea hotărâtă a lui Cuza sau barba fin conturată, necesită o concentrare deplină. O singură mișcare greșită ar putea strica ore întregi de muncă, însă pentru doamna Mariana, acest efort nu este o corvoadă, ci o manifestare a dragostei de țară.
Deși chipul lui Cuza este vedeta zilei de 24 ianuarie, universul artistic al doamnei Grigoruță este mult mai vast. Cu aceeași evlavie și atenție, ea a transpus pe aluat figurile lui Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Maica Domnului.
 |
 |
