Narcis Ilaș, 18 ani, a impresionat în acest sezon în tricoul Botoșaniului, unde Leo Grozavu l-a lansat curajos pe puștiul crescut chiar de clubul aflat acum pe locul 3 în L1. Opțiunea moldovenilor pentru regula U21 are o poveste de viață specială, pe care o împărtășește publicului Gazetei la final de an 2025. Anunță că e gata să revină după accidentarea serioasă suferită în octombrie., scrie gsp.ro.
În tot peisajul jucătorilor U21 din Liga 1, Botoșaniul a venit la începutul acestui sezon cu o propunere neașteptată. Narcis Ilaș, 18 ani, un puști scos din joben de Leo Grozavu, care l-a readus pe fundașul dreapta de la Ceahlăul (L2), unde fusese împrumutat, și l-a aruncat direct în morișca Superligii.
Iar copilul a prins curaj, a rămas neclintit în teren chiar și atunci când antrenorul a mai folosit și alt fotbalist U21, semn că și-a câștigat un loc dincolo de obligativitatea respectării unei reguli federale. A încheiat toamna la spital, cu o leziune la piciorul stâng căpătată în partida cu Hermannstadt, dar sfârșitul lui ianuarie îl va regăsi pe teren.
Și, în plus, a ieșit în evidență cu un detaliu estetic: în timpul meciurilor, poartă ochelari speciali, după „modelul Edgar Davids”, din cauza suferinței de miopie. Imposibil să treacă nevăzut! Dar cine e Narcis Ilaș?
Înainte să-și relateze singur povestea, facem o escală către „cea mai grea perioadă din carieră”, cum o numește chiar moldoveanul. E vorba despre accidentarea suferită la sfârșitul lunii octombrie, după un duel cu „sibianul” Nana Antwi: ruptură de ligament colateral intern.
„Cu un exces de adrenalină, m-am dus în alunecare și, când mi-am simțit genunchiul blocat în pământ, m-am speriat foarte tare. Am început să plâng. Mă uitam la picior, nu puteam să-l mai mișc, de parcă eram paralizat. Când a venit doctorul, nu mai puteam de durere”, rememorează Ilaș episodul loviturii suferite în urmă cu două luni.
Și continuă: „Am traversat câteva săptămâni foarte dificile, dar mulțumesc lui Dumnezeu că sunt pe drumul cel bun. Și clubului, bineînțeles, că a avut grijă de mine și s-a implicat total în recuperarea mea. Va fi bine, sunt sigur!”.
La un dialog tete-a-tete, fundașul Botoșaniului e absolut magnetic: volubil, deschis, când serios, când glumeț, zâmbet de reviste de fashion și deja o colecție de povești speciale.
„Am început fotbalul la șase ani, am jucat timp de zece sezoane la centrul de juniori al Botoșaniului, iar familia a contribuit sută la sută la cariera mea”, sună începutul confesiunii lui Narcis. El a debutat în L1 încă de la 16 ani, la un 5-1 cu Mioveniul sub bagheta lui Flavius Stoican, o apariție-cometă, după care pașii l-au purtat la Academia lui Lazio (2023/2024).
Narcis acceptă să povestească și câteva dintre secretele sale: „Sunt un tip foarte glumeț, pus pe caterincă, așa cum se spune. Nu-mi permit să fac mereu poante în vestiar, dar mai scap câte una uneori. Și-mi place să zâmbesc tot timpul. Ascult muzică de toate felurile, dar în special rap. Artistul meu preferat e Tupac”.
Poartă în urechi doi cercei strălucitori, e pasionat de haine, visează să lanseze propriile colecții și să-și creeze un brand în lumea modei: „Sunt atent cu ce mă îmbrac, încerc să fiu cât mai elegant și asortat la eveniment sau situație. Uite, îl admir pe Caparco la acest capitol și aș vrea să încerc ceea ce face și el”.
Profilul de fundaș de top de care se simte cel mai apropiat? ”Evident că e o diferență foarte mare, dar sunt cam pe genul lui Reece James de la Chelsea. Maturitate pe teren, dă dovadă de calm, bun în jocul de pase, rapid în combinații”.
Dezvăluie că merge deseori la biserică, „sunt foarte credincios, mă rog tot timpul la Dumnezeu”, și nu se sfiește să năzuiască deja la naționala mare: „Ăsta e targetul meu! Poate voi fi acolo în trei-patru ani! Știu că e dificil, mai ales că pe postul meu evoluează acum Rațiu, pe care-l admir pentru travaliu și stilul său dinamic”.
Cu Mailat am o relație foarte apropiată. A fost alături de mine în orice moment, inclusiv în perioada aceasta grea de după accidentare. M-a sunat tot timpul când eram în spital, a avut grijă de mine, mi-a explicat cum stau lucrurile. Îi mulțumesc și pe această cale!- Narcis Ilaș, fundaș FC Botoșani
„A fost o perioadă grea pentru mine la început. Jucam fără ochelari la juniori. La un moment dat însă, am mers la un control medical din partea clubului, m-a pus doctorul să mă uit pe un tablou de la distanță și nu vedeam nimic. Mi-au spus că am probleme foarte mari la ochi. Nu mi-a venit să cred”, povestește Ilaș.
Și adaugă: „Mi-au sugerat apoi medicii că, până pe la 21 de ani, nu este indicată o operație, fiindcă ochiul e încă în creștere. Recomandarea a fost, momentan, să port lentile sau rame speciale pentru fotbal. M-a ajutat un băiat și mi le-a adus din Italia. Mă simt foarte bine, cred că nici n-aș mai putea juca fără ele. Aproape că fac parte din mine”.
 |
 |
