Un proiect de lege depus la Senat propune schimbarea modului în care se stabilește salariul minim pe economie, astfel încât veniturile angajaților să crească automat în funcție de vechimea în muncă și nivelul de studii. Dacă va fi adoptat, România va trece la un sistem diferențiat, unde salariul minim nu va mai fi unul singur pentru toți, ci va fi calculat pe trepte, cu majorări succesive și coeficienți care pot chiar dubla valoarea de pornire.
Documentul stabilește că salariul minim nu va mai fi o sumă unică, ci va crește progresiv odată cu anii lucrați. În expunerea de motive, inițiatorii, senatori și deputați AUR, au transmis că actualul model salarial nu stimulează formarea profesională și contribuie la menținerea unui nivel ridicat al abandonului școlar. Lipsa diferențierii între lucrătorii calificați și necalificați descurajează continuarea studiilor și obținerea unei calificări, ceea ce, în opinia autorilor, menține România într-o zonă economică slab competitivă, scrie Digi24.
Totodată, documentul indică migrația forței de muncă drept una dintre cele mai grave consecințe ale nivelului salarial scăzut. Salariile apropiate de minim împing tot mai mulți români să caute oportunități în Europa Occidentală, în timp ce piața internă este nevoită să importe muncitori străini pentru a acoperi deficitul.
Propunerea introduce cinci niveluri de vechime, fiecare cu o cotă de majorare aplicată la salariul minim brut de la momentul respectiv: -Gradația 1 – între 3 și 5 ani vechime: +10%; -Gradația 2 – între 5 și 10 ani: +7,5%; -Gradația 3 – între 10 și 15 ani: +5%; -Gradația 4 – între 15 și 20 ani: +2,5%; -Gradația 5 – peste 20 de ani: +2,5%. Creșterile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta la care angajatul ajunge.
Creșterile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta la care angajatul ajunge. Practic, un lucrător aflat la început de carieră va porni de la salariul minim de bază, iar odată ce depășește pragurile de vechime, remunerația îi va crește automat, prin efectul legii. O a doua componentă a reformei se referă la diferențierea salariului minim în funcție de nivelul de studii și calificare profesională. Coeficientul de plecare este 1,00 pentru muncitorii necalificați. Pentru personalul calificat, absolvenții de școală profesională sau cei cu studii liceale, coeficientul minim crește la 1,20. Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sunt încadrați cu 1,25, iar cei cu studii postliceale sau școală de maiștri primesc coeficientul 1,30. Pentru studiile superioare de scurtă durată indicele urcă la 1,50, pentru licență la 1,70, pentru licență și master la 1,80, iar pentru nivelul maxim, licență plus doctorat, este stabilit coeficientul 2,00. Aceste valori nu se aplică automat tuturor angajaților care dețin diplome, ci doar acolo unde fișa postului solicită expres nivelul de studii aferent. Practic, un angajat cu doctorat nu poate pretinde dublarea salariului minim dacă postul ocupat nu impune acea calificare. Pentru a preveni blocajele de aplicare, documentul prevede sancțiuni clare. Angajatorii care nu respectă obligația de a majora salariile conform gradațiilor de vechime și studiilor pot fi amendați cu sume cuprinse între cinci mii și zece mii de lei pentru fiecare salariat prejudiciat.
