Sute de credincioși au participat, sâmbătă, de hramul Mănăstirii Coșula, la slujbă. Îmbrăcați de sărbătoare, oamenii au mers să asiste la slubă și s-au rugat alături de preoți.
Mănăstirea Coşula din Botoşani, recunoscută pentru picturile originale cu vechime de aproape 500 de ani, a devenit unul dintre cele mai importante obiective turistice din judeţ, după implementarea unui proiect european de reabilitare în valoare de aproape 15 milioane de lei.
Ascunsă în liniștea satului Coșula din județul Botoșani, la aproximativ 20 de kilometri sud-est de municipiul reședință de județ, Mănăstirea Coșula reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente istorice și de arhitectură religioasă din Moldova. Ctitorie a epocii lui Petru Rareș, lăcașul de cult impresionează prin istoria sa bogată, arhitectura specifică și o enigmă artistică ce a stârnit curiozitatea specialiștilor de-a lungul anilor.
Istoria mănăstirii începe în anul 1535, când marele vistiernic Mateiaș, un sfetnic de încredere al domnitorului Petru Rareș, a decis să înalțe un lăcaș sfânt pe malul stâng al râului Miletin. Dedicată „Sfântului Nicolae”, biserica face parte din șirul de capodopere ortodoxe moldave din acea perioadă, continuând tradiția ctitoriilor domnești.
Construcția, realizată predominant din piatră de râu, folosește cărămida roșiatică pentru a contura cu grație ferestrele și ocnițele, oferind un contrast vizual distinctiv.
Enigma „Galbenului de Coșula”
Ceea ce face Mănăstirea Coșula cu adevărat unică este pictura sa. Biserica a fost acoperită cu frescă atât la interior, cât și la exterior, între anii 1537-1538, o mare parte din aceste picturi valoroase păstrându-se și astăzi. Experții în artă murală au fost fascinați de o anumită nuanță de galben vibrant folosită aici, denumită ulterior „Galben de Coșula”. Această culoare, a cărei compoziție exactă și tehnică de aplicare rămân o taină nedezlegată, conferă picturilor o luminozitate aparte și o notă de originalitate greu de regăsit în alte lăcașuri de cult din regiune.
De-a lungul secolelor, Mănăstirea Coșula nu a fost doar un loc de închinăciune, ci și un important focar de cultură românească. În liniștea chiliilor sale, monahii au fost implicați în activități intelectuale de seamă. Unul dintre cele mai notabile realizări este faptul că aici s-a realizat, în secolul al XVIII-lea, prima traducere în limba română a lucrărilor istoricului grec Herodot. Acest detaliu subliniază rolul esențial pe care l-au avut mănăstirile moldave în păstrarea și dezvoltarea limbii și culturii naționale.
Astăzi, Mănăstirea Coșula, care poartă hramul „Sfântului Nicolae”, este o mănăstire de călugări, situată în comuna Copălău. Ansamblul monahal a trecut recent printr-un amplu proces de reabilitare, care a inclus adăugarea unui muzeu modern și a unei case de pelerini, oferind vizitatorilor o experiență completă.
Lăcașul de cult este un monument istoric de o importanță excepțională (cod LMI BT-II-a-A-01959.01) și își întâmpină pelerinii și vizitatorii cu porțile deschise, oferind un moment de liniște, pace și contemplare.
