Luca Dupac are doar 18 ani, dar fiecare zi pentru el înseamnă o luptă. Cifoscolioza severă i-a răsucit coloana și i-a îngreunat respirația, mersul, postura — tot ce pentru alți tineri este firesc. Visurile lui sunt încă acolo, dar rămân în așteptare până când va primi intervenția care îi poate redresa nu doar spatele, ci și viitorul.
Pentru operația de care are nevoie urgent, Luca trebuie să strângă 38.940 €. O sumă mare pentru o familie, dar o povară ușoară atunci când mulți oameni aleg să fie parte din sprijinul lui.
Iată povestea lui:
Mă numesc Luca și am împlinit de curând 18 ani. Pentru mulți, această vârstă înseamnă libertate, visuri și planuri pentru viitor. Pentru mine, înseamnă o nouă luptă pentru a putea trăi fără durere.
M-am născut prematur, la doar 30 de săptămâni, și de atunci viața mea a fost o cursă contra cronometru. La naștere am fost diagnosticat cu picior varus equin bilateral, iar până la 3 ani nu am putut merge. În loc de jucării și alergat prin curte, am cunoscut saloanele reci de spital, atelele ghipsate și tratamentele dureroase.
La vârsta de 3 ani am fost operat pentru prima dată, iar la 7 ani am trecut printr-o altă intervenție pentru strabism bilateral. Ani la rând am făcut recuperare medicală, masaj și gimnastică, pentru că mușchii mei erau foarte slabi.
Când aveam aproape 14 ani, am mai primit o veste grea: hipoacuzie bilaterală medie. De atunci port aparate auditive pentru a putea auzi lumea din jurul meu.
Credeam că nimic nu mă mai poate doborî, dar la 17 ani durerile de spate au devenit de nesuportat. După mai multe investigații, am fost diagnosticat cu cifoscolioză severă — o deformare gravă a coloanei care îmi afectează tot corpul. Sunt zile în care abia reușesc să mă ridic din pat, iar fiecare mișcare devine o luptă cu durerea.
Singura mea șansă este o operație complexă la Spitalul Monza din București, care costă 38.940 de euro — o sumă uriașă, imposibil de acoperit pentru familia mea.
Îmi doresc enorm să pot merge fără durere, să-mi pot continua studiile, să muncesc, să am o viață normală, ca toți tinerii de vârsta mea.
Am vise, am speranțe, am planuri. Visez să pot trăi fără frică, să-mi construiesc un viitor în care să pot spune cu bucurie: „Am reușit!”
Dar pentru asta am nevoie de ajutorul vostru.
Vă rog din suflet, ajutați-mă să strâng suma necesară pentru operație. Fiecare donație, fiecare gest contează enorm. Pentru voi poate fi o clipă, dar pentru mine înseamnă o viață întreagă — o viață fără durere.
