Tribunalul Botoșani a pronunțat prima condamnare în dosarul buletinelor obținute cu acte false, în cazul unui bărbat care a ajutat mai mulți cetățeni ucraineni să ia documente românești. Bărbatul a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar procurorii Curții Supreme au înaintat dosarul spre judecare la Tribunalul Botoșani.
Prin acordul, care a fost admis de magistrații de la Tribunal, Anatolii Damian a primit o pedeapsă de doi ani și patru luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată și fals informatic în formă continuată. El va avea un termen de supraveghere de trei ani.
Potrivit unor surse judiciare, bărbatul a recunoscut că „în perioada 2 august- 30 octombrie 2024, i-a ajutat, de patru ori, pe cetățenii ucraineni care au dobândit cetățenia română și doresc fie stabilirea domiciliului din străinătate pe teritoriul României, fie mutarea la o altă adresă de domiciliu, să obțină eliberarea unor cărților de identitate românești neconforme realității, prin darea din sumele primite de la beneficiari a sumei de 1250 euro , direct sau prin intermediari, unor funcționari publici din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului și din cadrul Serviciului de evidență a populației pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, în legătură cu primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, dar și proprietarilor unor imobile care să fie dispuși să ia în spațiu cetățeni ucraineni cunoscând că aceștia nu locuiesc și nu vor locui niciodată la adresă , totul în scopul obținerii cărților de identitate românești”.
Ancheta a început în urmă cu un an
În noiembrie 2024, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în executare 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.
Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.
Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.
Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.
Banii se împărțeau astfel:
– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;
– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;
– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
