De la promisiuni politice la proiecte uitate, povestea gazului în Botoșani e una spusă pe mai multe voci — doar că unele încearcă să fie vocea principală fără merit real.
Județul Botoșani are nevoie, fără îndoială, de extinderea rețelei de gaze naturale. Însă acest proces a început cu mult înainte ca Valeriu Iftime să ocupe funcția de președinte al Consiliului Județean. În stilul său caracteristic, Iftime continuă tradiția de a-și atribui merite pentru proiecte demarate de alții, prezentând drept realizări proprii inițiative care există doar pe hârtie.
Când faptele contrazic declarațiile
„În județul Botoșani nu s-a mai construit niciun metru de conductă de transport gaze din 1989 până în prezent… Interesul pentru proiectele strategice a fost zero în ultimele trei decenii. Acum este momentul să recuperăm decalajele”, spunea cu emfază Valeriu Iftime în campania electorală și în primul său an de mandat.
Doar că faptele contrazic declarațiile lui Iftime, un om de afaceri transformat peste noapte într-un politician de modă veche, care vinde iluzii doar pentru a pune mâna pe putere.
În realitate, la începutul anilor 2000, botoșănenii au trăit ierni grele, în care au înghețat de frig, la propriu, în case. Termica, actuala societate Modern Calor, asigura agentul termic pe păcură, care adesea lipsea. Botoșănenii au trecut masiv la centrale de apartament pe gaze, dar stupoare — acestea ajunseră să fie doar obiecte de decor, deoarece nu era presiune în rețea.
Problema s-a rezolvat abia după construirea noii magistrale Hârlău – Botoșani de alimentare a municipiului Botoșani și a localităților din jur, care a permis dezvoltarea rețelelor de distribuție de gaze naturale.
Așadar, fie președintele CJ Botoșani nu este corect informat, ceea ce e puțin probabil pentru că a trăit în Botoșani în acele vremuri, fie preferă un elan declarativ menit să-i impresioneze pe botoșănenii care au uitat sau nu au trăit acele vremuri.
Contor de gaze sfințit de colegii din PNL la Frumușica
Cel mai elocvent exemplu că s-a investit în rețeaua de gaze este cel din 2022, când fostul primar liberal de Frumușica, Constantin Bălășanu, alături de fostul deputat PNL Costel Șoptică și un sobor de preoți, au sfințit contorul și racordul de gaz al școlii din comună. Dincolo de ridicolul momentului, rămâne faptul că în mandatul trecut, în comuna Frumușica, s-a realizat rețeaua de distribuție a gazelor naturale care era condiționată de magistrala Hârlău – Botoșani.
Proiectul magistralei Coșula – Săveni, demarat de Relu Tîrzioru
Un alt proiect important, cel al magistralei Coșula – Săveni – Darabani a pornit acum cinci ani, pe când Valeriu Iftime era doar om de afaceri și nu avea ambiții politice.
La începutul anului 2021, la inițiativa primarului PSD al orașului Săveni, Relu Tîrzioru, au fost demarate, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prutului de Nord”, demersurile pentru realizarea Studiului Tehnico-Economic (STE) necesar extinderii magistralei de gaze de la Coșula spre Săveni, cu perspectivă de continuare până la Darabani.
Cu sprijinul administrației județene de la acea vreme și a deputatului PSD Marius Budăi, primarul Relu Tîrzioru și vicepreședintele Consiliului Județean, Bogdan Dăscălescu (ex-ALDE), au avut o serie de întâlniri cu directorul general al Transgaz, Sterian Ioan, și cu echipa tehnică a companiei, pentru a stabili concret pașii necesari implementării proiectului.
În urma acestor discuții s-a convenit asupra realizării documentației tehnice pentru primul tronson Coșula – Săveni, urmând ca, în funcție de randamentul economic, investiția să fie extinsă până la Darabani.
Iftime încearcă să minimizeze demersurile
După ce i s-a atras atenția că „nu el a descoperit gazul metan”, Valeriu Iftime a încercat să minimizeze eforturile primarului din Săveni și ale administrației județene. „Primarul orașului Săveni a inițiat un proiect pentru aducerea gazului până în localitate, însă acesta nu a avut succes”, spunea Valeriu Iftime.
Total fals. Proiectul nu doar că a avut succes, ci a dus la realizarea STE-ului pentru conducta Coșula–Săveni, în lungime de 36 km, document aprobat și avizat de Transgaz în 2021. Mai mult, această conductă a fost inclusă în Planul Național de Dezvoltare a Sistemului de Transport Gaze Naturale 2024–2033, cu termen estimat pentru 2027 — cu mult înainte ca Iftime să ocupe actuala funcție. În același orizont de timp figurează și alte două proiecte strategice: Bucecea – Darabani și Blândești – Trușești – Ștefănești.
Ulterior, Transgaz a transmis acordul de principiu pentru alimentarea cu gaze naturale, în două etape, a comunităților: Adășeni, Avrămeni, Concești, Cordăreni, Coțușca, Cristești, Darabani, Drăgușeni, Gorbănești, Hănești, Havârna, Hudești, Manoleasa, Mihălășeni, Mileanca, Mitoc, Păltiniș, Rădăuți-Prut, Ripiceni, Săveni, Stăuceni, Știubieni, Suharău, Ungureni, Unțeni, Viișoara, Vlăsinești și Vorniceni.
Toate aceste demersuri au fost pornite și avizate înainte ca Iftime să dețină funcția de președinte al CJ, contrar impresiei pe care tot încearcă să o creeze.
Înlocuire de conductă la Baisa
Un alt fals prezentat cu emfază de președintele Consiliului Județean Botoșani este acela că Transgaz lucrează la realizarea documentațiilor tehnice pentru extinderea magistralelor în județ.
De fapt, în acest an, Transgaz a derulat o singură licitație pentru județul Botoșani, respectiv „înlocuire tronson conductă transport gaze naturale Botoșani – Bucecea, în zona sat Baisa”. Investiția, de mai puțin de un milion de euro, va fi realizată anul viitor de firma clujeană Utilitar Fluid Construct.
În rest, Transgaz nu are în derulare alte investiții pentru județ. În perioada 2020–2025, instituția a înregistrat 69 de cereri de racordare, din care au rezultat 51 de avize tehnice de principiu și 18 avize de racordare. În același interval, au fost încheiate 11 contracte de racordare.
Șeful județului pune oamenii pe planul doi
În mai multe declarații publice, Valeriu Iftime a afirmat că îl interesează alimentarea cu gaze doar pentru agenții economici, nu pentru gospodării. „Toți primarii au făcut cumva o nevoie a lor de gaz, dar pentru alimentarea localităților. Intenția mea este cu totul alta”, spunea acesta.
O astfel de viziune ignoră esența oricărei politici publice moderne: oamenii. Nivelul de civilizație și confort al populației nu poate fi pus pe planul doi, indiferent cât de importante sunt obiectivele economice. Gazul în gospodării nu înseamnă doar confort, ci și siguranță, sănătate și dezvoltare locală.
90 de milioane de euro atrași de primarii din 27 de comune și orașe
În cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” — program blocat ulterior de Guvernul Bolojan — au fost aprobate la finanțare proiecte de alimentare cu gaz în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro.
Aceste proiecte vizau dezvoltarea a 27 de comunități locale: municipiile Botoșani și Dorohoi, orașele Bucecea și Flămânzi, precum și comunele Bălușeni, Brăești, Corlăteni, Coșula, Frumușica, Gorbănești, Ibănești, Leorda, Lozna, Mihai Eminescu, Prăjeni, Răchiți, Roma, Stăuceni, Șendriceni, Văculești, Vârfu Câmpului, dar și două asociații intercomunitare – una reunește comunele Vlădeni, Corni și Vorona, cealaltă comunele Sulița, Albești și Trușești.
Gazul natural nu a fost „descoperit” de Valeriu Iftime
În loc să recunoască eforturile administrațiilor locale și proiectele tehnice inițiate de primari și consilii locale, Valeriu Iftime încearcă să capitalizeze public succesul altora.
Adevărul este simplu: gazul natural nu a fost „descoperit” de el și nici adus de la zero la Botoșani. Investițiile sunt rezultatul muncii colective, ale primarilor și a celor care au lucrat la documentații și avize. Ceea ce rămâne în urma lui Iftime, deocamdată, sunt doar declarații — și o încercare disperată de a transforma vorbele în realizări care nu-i aparțin.
