Clipe dureroase pentru apropiații botoșăneanului Antonio Roman, cre a murit în urma accidentului cumplit de marți. Tânărul de 20 de ani avea toată viața înainte și își făcuse o mulțime de planuri. Din păcate, o plimbare cu mașina i-a curmat viața.
În timp ce rudele se pregătesc de înmormântare, prietenii acestuia își strigă suferința pe rețelele de socializare.
Iată câteva dintre mesajele transmise de apropiați:
„Poate-asa mi-a fost destinul,. Mie odihna, vouă chinul. Mie cerul, raiul Sfânt, Vouă lacrimi pe pământ! Zboară puiul nostru pui, în gradina Raiului! Zboară, îngerașul mamei, până la Iisus în palme! Te vom purta în suflet și rugăciuni, floarea noastră!”
„Drum lin către cer, sufletul meu bun! Nu există cuvinte destule să cuprindă golul pe care l-ai lăsat în urma ta. De când ai plecat, totul pare mai rece, mai tăcut, mai greu. Lumea merge înainte, dar pentru mine timpul s-a oprit în loc în ziua în care ai plecat. Nu pot decât să închid ochii și să mă întorc mereu în amintiri, acolo unde încă trăim clipele noastre, unde zâmbetul tău încă îmi încălzește sufletul. Ai fost lumina mea în cele mai întunecate zile. M-ai iubit cu răbdare, cu blândețe, cu o profunzime pe care puțini o cunosc. Mi-ai fost sprijin, alinare, prieten și suflet-pereche. M-ai învățat ce înseamnă iubirea adevărată, nu cea din povești, ci cea care se simte în tăcere, în priviri, în gesturile mici de zi cu zi. E nedrept că ai plecat. E nedrept că trebuie să învăț să trăiesc fără tine, când tot ce îmi doresc e să te am alături, să-ți aud din nou glasul, să-ți simt îmbrățișarea. Dar dacă viața n-a avut puterea să ne țină împreună până la capăt, știu că iubirea noastră o va face. Te voi purta în sufletul meu până în ultima mea zi, și dincolo de ea. Sper că acolo unde ești acum nu există durere, doar liniște și pace. Sper că zâmbești și că știi cât de mult ai fost iubit. Cât de mult ești iubit, chiar și acum. Te voi căuta mereu în vise, în apusuri, în muzica pe care o ascultam împreună, în tot ce e frumos. Antonel al meu!”
„Drum lin printre îngeri Antonio! Prea multă durere și suferință a provocat plecarea ta atât de bruscă! Ai fost un copil dulce, vesel și plin de viață! Te rog să ai grijă și să veghezi asupra familiei tale care te iubesc și te vor iubi până la ultima suflare! Pe mai târziu, copil frumos!”
„Cu sufletul apăsat, am aflat vestea care a întristat cerul și pământul: tânărul Antonio-Alexandru, la doar 20 de ani, a plecat din această lume într-un mod care ne frânge inima și ne lasă fără cuvinte. Este una dintre acele clipe în care nici lacrimile nu pot spune tot, iar cuvintele sunt prea mici ca să aline. Totuși, în fața misterului morții, nu rămânem singuri — stăm înaintea lui Dumnezeu, Care a biruit moartea prin Înviere. Antonio-Alexandru nu a fost doar un fiu, ci o rază de lumină în viața celor din jurul lui. Un suflet plin de visuri, de viață, de zâmbet. Un frate drag pentru prietenii săi, un sprijin pentru cei ce-l iubeau. Și deși plecarea lui pare nedreaptă și nespus de grea, în inima lui Dumnezeu nimic nu e întâmplător și nimic nu e uitat. „Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită și mântuiește pe cei cu duhul mâhnit.” (Psalmul 33:18) Aceasta este făgăduința pentru voi, părinților, care purtați acum o cruce greu de cuprins în cuvânt. Ați dat viață și ați iubit cu toată ființa. Acum, cerul v-a cerut înapoi ceea ce v-a dăruit o vreme. Nu e ușor, dar nici nu sunteți singuri. Dumnezeu plânge cu voi. „Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.” (Matei 5:4) Aceasta este mângâierea pentru voi, tineri prieteni ai lui Antonio, care simțiți că o parte din voi s-a dus odată cu el. Nu vă pierdeți în întrebări fără răspuns. Iubiți mai mult. Rugați-vă mai des. Trăiți cu mai multă lumină în suflet, pentru că viața e un dar și o chemare, nu o joacă. Viața lui Antonio nu s-a stins, ci s-a mutat. A plecat din lumea noastră în mâinile Celui care l-a creat și l-a iubit mai înainte de veacuri. Noi îl simțim departe, dar în Duhul lui Dumnezeu, cei ce pleacă nu ne părăsesc, ci ne veghează. Să-l pomenim cu dragoste și rugăciune, să nu-l lăsăm singur pe drumul cel nevăzut. Și mai ales, să învățăm din această durere să prețuim fiecare clipă, fiecare om, fiecare bătaie de inimă. Antonio-Alexandru, Înger tânăr în mâinile Domnului, te încredințăm cu durere, dar și cu nădejde. Odihnește-te în pacea veșnică a cerului. „Veșnica lui pomenire, din neam în neam!”.
Cum s-a produs nenorocirea
Reamintim că doi tineri, de 19, respectiv 20 de ani, au ajuns la spital în urma unui accident rutier, care a avut loc, marți dimineață, între localitățile Cristinești și Baranca. În eveniment a fost implicat un singur autoturism.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare și o ambulanță SMURD, dar și una SAJ. Aceștia au constat faptul că mașina era ieșită în afara părții carosabile, iar conducătorul auto era încarcerat, fiind inconștient. Un alt tânăr a fost găsit lângă autoturism, fiind conștient, cooperant. Pompierii au acționat pentru descarcerarea șoferului.
Acesta avea puls, a fost preluat de echipajul SAJ și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. La spital a ajuns și celălalt tânăr, cu ambulanța SMURD. Din păcate, Antonio nu a mai putut fi salvat.
Cazul a rămas în atenția Poliției, care a demarat o anchetă pentru a stabili cum s-a produs accidentul.
