Botoșăneanul Dumitru Vitcu, Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, a fost ales membru de onoare din ţară, miercuri, în cadrul Academiei Române. Adunarea Generală a Academiei Române a decis, prin vot secret, alegerea unui număr de 3 membri corespondenţi şi 7 membri de onoare. Membri corespondenţi au fost aleşi: Valentina Sandu-Dediu, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, Ion-Lucian Buşoniu, Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei, şi Radu-Daniel Vatavu, Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei.
Membri de onoare din străinătate: Sanda Golopenţia (SUA), Secţia de filologie şi literatură, Matei Vişniec (Franţa), Secţia de filologie şi literatură, Francesco Guida (Italia), Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, Aurelian Gulea (Republica Moldova), Secţia de ştiinţe chimice, Donald Bruce Dingwell (Canada), Secţia de ştiinţe geonomice, Stanislav Groppa (Republica Moldova), secţia de ştiinţe medicale.
Născut la la 02.03.1940 în localitatea Ibăneşti, jud. Botoşani, prof. dr. Dumitru Vitcu este absolvent al Facultăţii de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1962). A parcurs toate treptele profesionale, ca cercetător ştiinţific, în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române (1962-2012). Doctor în Istorie al aceleiaşi Universităţi (1974), apoi șef al sectorului de istorie modernă (1986-2006), cu stagii de documentare în URSS, SUA, Canada şi Israel. Visiting Professor la Emerson (1983) şi Boston College (1984), profesor titular (1995-2010) la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii
„Ştefan cel Mare” din Suceava (disciplinele: Istoria modernă a românilor; Istoria modernă universală; Politică externă și diplomație, ș.a.), conducător ştiinţific de doctorat (din 2000).
A publicat peste 250 de studii în reviste ştiinţifice de profil, numeroase eseuri, articole şi note în varii publicaţii culturale. Volume monografice semnificative: „Diplomaţii Unirii“ (Bucureşti, 1979, distins cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei), cu recentă reeditare (2019) și cu versiune în limba engleză (1989); „George Enescu în spaţiul artistic american“ (Iaşi, 1994, Premiul revistei „Cronica”); „Între Revoluţie şi Unire. Pagini de istorie socială“ (Iaşi, 1997); „Relaţiile românoamericane timpurii. Convergenţe-divergenţe“ (Bucureşti, 2000); „Lumea românească şi Balcanii în reportajele corespondenţilor americani de război“ (Iaşi, 2005); „George Enescu în spaţiul artistic americano-canadian“ (Iaşi, 2007); „Precursori ai modernizării societăţii româneşti: Carol Mihalic de Hodocin“ (Iaşi, 2015); „Caleidoscop istoriografic“ (Iaşi, 2017). Co-fondator al revistei „Studia et Acta Historiae Judaeorum Romaniae”, tom I-XIII (1996-2016), distins cu ordinul „Meritul pentru învăţământ” în grad de cavaler (2004).
