Miliarde inghitite de drumuri

Circa 700 de miliarde de lei vechi s-au cheltuit in ultimii cinci ani cu drumurile judetene. Suma, care actualizata trece de 1.000 miliarde, a fost asigurata de la bugetele de stat si al Consiliului Judetean. In ciuda cheltuirii atitor bani, jumatate din drumurile judetene sint inca pietruite sau de pamint, iar multe sint greu circulabile din cauza gropilor. Luna trecuta, in jurul a 100 de tronsoane erau blocate din cauza noroiului. Strazile din municipiul Botosani sint greu circulabile din cazua gropilor, iar drumurile nationale au inceput si ele sa se degradeze.
Potrivit unei situatii intocmite de Directia Judeteana de Drumuri si Poduri (DJDP), in jurul a 100 de tronsoane de drumuri judetene erau blocate in luna martie din cauza noroiului. La inceputul acestei luni cadrele didactice din Hanesti erau transportate cu masini de teren pentru a putea ajunge la cursuri, primarul ameninta cu intreruperea scolii, iar masinile salvarii nu puteau patrunde in doua sate din Ungureni.
Sefii CJ sustin totusi ca, desi nu s-a reusit transformarea unui numar important de kilometri de drumuri pietruite sau de pamint in cai rutiere asfaltate, cu banii cheltuiti s-au efectuat insa reparatii capitale pe traseele Dorohoi - Dumeni - Havirna - Darabani, Saveni - Draguseni - Cotusca - Radauti Prut, Blindesti - Sulita - Lunca - Todireni - Rauseni, Botosani - Oraseni - Vorona - Tudora si Flaminzi - Prajeni - limita judetul Iasi. Despre acestea vicepresedintele CJ Dorin Ciustea spune ca se circula mai bine chiar decit pe unele drumuri nationale. "Acum se lucreaza la studiile de fezabilitate pentru accesarea imprumutului si imi voi da exact seama daca s-a cheltuit mult sau putin cu ceea s-a facut. Toata lumea incearca sa ma convinga ca nu e mult ", afirma vicepresedintele CJ, care crede ca toate cheltuielile la drumuri sint amplificate de faptul ca o buna parte a materialelor utilizate, precum bitum sau piatra sparta, nu se gasesc in Botosani si trebuie aduse din alte parti ale tarii.
Conform unor calcule preliminare efectuate de CJ, pentru asfaltarea tuturor drumurilor judetene ar fi necesare circa 3.000 de miliarde de lei vechi. Institutia incearca sa acceseze un credit bancar pentru o cincime din aceasta suma, numai ca plenul CJ a aminat pentru inca doua luni demararea procedurilor deoarece o parte a consilierilor judeteni n-au fost multumiti de materialele prezentate si vor sa ia parte si ei la efectuarea unor studii.

Drumuri construite cu bani de la straini

Peste 200 de miliarde de lei vechi s-au cheltuit in ultimii ani din fonduri SAPARD pentru lucrari la drumurile comunale, cu ajutorul carora s-a reusit asfaltarea a 76 kilometri. In aceeasi perioada s-au consumat alte peste 50 miliarde lei vechi in cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurala (PDR) pentru pietruirea a aproape 50 de kilometri, deoarece finantatorul, Banca Mondiala, nu da bani pentru asfaltari. Anul trecut, cu drumurile judetene si comunale s-au cheltuit ceva mai mult de 100 de miliarde lei vechi din fondurile de calamitati repartizate de Guvern pentru refacerea insfrastructurii avariate de inundatii. Cu drumurile nationale s-au cheltuit anual in jurul a 70 miliarde lei vechi pentru intretinere si reparatii. Desi s-au consumat si continua sa se cheltuie fonduri importante cu drumuri, unele dintre acestea cedeaza dupa primele ploi mai puternice. Precipitatiile din lunile mai - august 2005 au avariat peste jumatate din caile rutiere abia reabilitate sau amenajate din fonduri SAPARD.
La nivel judetean nu a existat un plan exact de dezvoltare a infrastructurii rutiere, astfel incit s-a ajuns ca unele cai rutiere sa fie o combinatie de drum asfaltat cu drum pietruit sau de pamint, in functie de cum au reusit sa acceseze comunele credite externe. Astfel s-a ajuns ca, de exemplu, de la Botosani la Vorniceni sa se mearga pe drum asfaltat, apoi pietruit si din nou asfaltat, iar de la Saveni la Trusesti sa fie trei tronsoane de asfalt si doua de drum pietruit. "Sint impotriva cheltuirii in mod ciclic, anual, a banilor pentru pietruiri, sint pentru asfaltari. E singura solutie de a tine drumurile intr-o stare corespunzatoare ", mai spune vicepresedintele Ciustea. Atit SAPARD, cit si PDR ofereau posibilitatea asocierii in vederea obtinerii de finantari, numai ca doar un sfert din lucrarile receptionate au avut la baza solicitari comune a macar doua localitati. Pe de alta parte, doar aproximativ 10% din banii cheltuiti la drumurile judetene au vizat investitii, adica reabilitarea totala a drumului, de la fundatie si pina la covor asfaltic, 90% fiind utilizati pentru reparatii si intretineri, adica, de obicei, pietruiri si plombari, care tin de obicei maxim un an, dupa care necesita o noua interventie.

180,9 miliarde de lei pentru 2006

Sectia Drumuri Nationale va demara probabil saptamina viitoare plombarile la drumurile europene Botosani - Iasi si Botosani - Suceava, lucrarile urmind sa dureze aproximativ o luna. Totodata, reprezentantii unitatii spera ca in acest an sa finalizeze investitia la varianta ocolitoare de la Dealu Mare. DJDP are prevazuti in buget 180,9 miliarde lei vechi pentru lucrari in acest an, din care se intentioneaza sa se execute reciclare la cald si tratament a imbracamintii asfaltice pe Cotusca - Radauti Prut, reciclare la cald si covor bituminos pe Vorniceni - Stiubeni - Saveni, tratament imbracaminti asfaltice pe Dorohoi - Racovat, pietruiri pe Rauseni - Calarasi si Trusesti - Buhaceni, modernizare pe Dorohoi - Fundu Hertii, Oraseni - Vorona, consolidarea versantului Lunca - Cernesti si continuarea lucrarilor de suprastructura a podului peste Siret de la Talpa. Alte 10 localitati urmeaza sa demareze pe 1 iunie lucrari de circa 7,6 milioane euro din fonduri SAPARD pentru aproximativ 80 kilometri.

Credit insuficient pentru repararea arterelor din Botosani

Creditul de 250 de miliarde de lei, accesat de Primaria Botosani pentru reabilitarea strazilor, acopera doar un sfert din costul programului. Ofertele financiare pentru prima strada scoasa la licitatie in vederea reabilitarii, a carei adjudecare se va face in aceste zile, variaza intre 35 si 50 de miliarde. In aceste conditii, cele peste 20 de strazi cuprinse in program ar putea costa aproape 1000 de miliarde de lei. "Municipiului Botosani ii este permis un grad de indatorare de 20%, iar gradul cel mai ridicat pe care l-am putea avea prin folosirea completa a creditului ar fi de 8%. Asta inseamna ca am putea avea posibilitatea sa propunem Consiliului Local o majorare a creditului ",a declarat Catalin Flutur, primarul de Botosani. Acesta a adaugat ca prin dublarea creditului s-ar atinge un grad de indatorare de 13%. Programul de reabilitare a strazilor din Botosani a fost criticat de o serie de consilieri locali pentru derularea prea lenta. La aproape un an de la inceperea demersurilor pentru accesarea creditului prin care sa se finanteze lucrarile de reabilitare, nu se stie nici societatea care va reface strada Stefan cel Mare, prima din proiect.
Edilul sef al municipiului explica ritmul derularii proiectului de reabilitare prin obligatia de a respecta procedurile prealabile accesarii unui credit de asemenea marime. "Au fost necesare realizarea unor studii de fezabilitate, avizul unei comisii interministeriale, proiectarea strazilor, din nou avizul Bucurestiului, realizarea caietului de sarcini si abia apoi licitarea lucrarilor de reabilitare", a precizat primarul. Pentru ca banii au fost luati in octombrie anul trecut, Primaria va trebui sa finalizeze lucrarile prevazute in proiectul de reabilitare in octombrie 2007, perioada de gratie fiind de doi ani.
Reabilitarea celor mai importante 20 de strazi din municipiu ar consta in frezarea actualelor sosele si refacerea atit a fundatiilor cit si a covorului asflatic. Initiativa reabilitarii a venit in urma unui sondaj de opinie realizat la sfirsitul anului 2004, din care reiesea ca botosanenii sint nemultumiti in principal de starea foarte proasta a drumurilor din municipiu, de iluminatul public si de carentele privind siguranta cetatenilor. Asfaltarea strazilor din municipiu s-a impus in municipiul Botosani in principal din cauza vechimii considerabile a acestora, dar si a cheltuielilor de mari proportii pe care municipalitatea era obligata sa le faca anual pentru repararea lor. Zapada, fenomenul de inghet-dezghet si procedurile de deszapezire cauzeaza in fiecare primavara aparitia a numeroaselor gropi de mari dimensiuni.
Pentru acoperirea acestora Primaria este obligata sa foloseasca in sezonul rece o mixtura
asfaltica speciala, de trei ori mai scumpa decit cea folosita in sezonul cald. Cum legea obliga administratiile publice locale sa nu foloseasca aceasta metoda deosebit de costisitoare decit pentru zonele unde este pusa in pericol siguranta traficului rutier, Primaria alege pentru plombare doar gropile adinci. Odata cu incalzirea vremii se trece la procedurile de reparare cu mixtura asfaltica preparata la cald. Una peste alta cele doua proceduri costa bugetul local doar in acest an peste 30 de miliarde de lei vechi. Aceasta este suma medie pe care municipalitatea o cheltuie anual pentru asigurarea unei stari acceptabile a drumurilor. Membrii executivului botosanean explica gradul mare de deteriorare a strazilor prin starea proasta a fundatiilor