Salarii de zeci de milioane pentru politicieni

Cel mai bine platit demnitar botosanean este Corneliu Popescu, presedintele Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP). Numit in functie in februarie 2005, el a beneficiat anul trecut ca urmare a ocuparii acestui post de venituri de 1,02 miliarde lei vechi, adica aproape 100 milioane pe luna. 70% din acesti bani reprezinta salariul propriu-zis, iar restul indemnizatia aferenta sedintelor consiliului de administratie si sume primite pentru cazarea in Bucuresti si transportul la Botosani. Acestea din urma sint acordate conform unei ordonante din ianuarie 2005, care stabileste ca demnitarii sau cei asimilati acestora, au dreptul, pe linga salarii si indemnizatii, la maxim 12 milioane lei vechi pe luna pentru cazare, bani care nu trebuie decontati si la patru deplasari dus-intors din localitatea de resedinta la Bucuresti, cu orice mijloc de transport. Toate aceste cheltuieli sint suportate de unitatea angajatoare, CNAFP in cazul nostru. Pe linga toate aceste sume, Popescu a mai primit, ca urmare a calitatii de consilier judetean, inca 28 de milioane de lei vechi. Al doilea loc in top il ocupa tot un membru PNL. Este vorba de deputatul Mihai Malaimare, care a incasat anul trecut 371 de milioane de lei ca parlamentar si alte 374 de milioane lei ca director al Teatrului "Masca", institutie finantata si de Ministerul Culturii, ceea ce inseamna 62 milioane lei vechi pe luna. El si-a completat veniturile cu alte 372 milioane lei vechi din inchirierea unui apartament, insa acestea nu mai pot fi considerate venituri de la stat.
Mandatul de senator i-a adus liberalului Mihai Tabuleac peste jumatate de miliard anul trecut, el beneficiind de 541,4 milioane lei vechi indemnizatii si diurne ca parlamentar, adica 45,1 milioane pe luna, cu care ocupa a treia pozitie.

"In Romania exista anomalii salariale"

Primul politician din opozitie ca venituri incasate direct de la unitati de stat este presedintele Consiliului Judetean (CJ) Constantin Contac. Pe linga cele 13 miliarde de lei din dividende, el a cistigat 329,5 milioane de lei vechi ca sef al institutiei, 128,7 de milioane pensie, 17,2 milioane in cele cinci luni de presedinte al Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica (ATOP) si inca aproape sase milioane de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, adica 40 milioane lei pe luna numai de la stat. Ca vicepresedinte al CJ si membru timp de cinci luni al ATOP, Dorin Ciustea a avut anul trecut un venit net lunar de peste 30 de milioane, iar vicepresedintele Marcela Lozneanu, care nu a facut parte din ATOP, de 24,4 milioane.
Prefectul Cristian Roman a fost platit lunar in 2005 cu aproape 25 de milioane de lei, la care s-au adaugat alte 11 milioane de la Termica, unde a fost pentru o scurta perioada membru in consiliul de administratie. Subprefectul David Salgau a avut un salariu de 22 de milioane, intregit cu peste trei milioane lunar de la ATOP. "In Romania exista anomalii salariale pe care le ducem in spate din `90. Salariile la stat ar trebui reglementate la nivel national, plecind de la presedinte, care e number one. Trebuie facuta o curatenie, dar trebuie sa existe si vointa politica pentru a o realiz ", afirma subprefectul Salgau.

Diferente intre salariile parlamentarilor

Veniturile parlamentarilor sint oarecum invaluite in mister. Astfel, daca senatorul Tabuleac a primit peste jumatate de miliard, colegul Razvan Theodorescu a declarat doar 327 de milioane, de unde ar rezulta o diferenta lunara de 18 milioane lei vechi. Si la deputati exista diferente semnificative. Astfel, deputatul Stefan Baban a declarat, pentru 2004, venituri de 366,3 milioane, iar colega sa Dorina Dretcanu de numai 211 milioane. Deputatul Costica Macaleti sustine ca, in mod normal, nu ar trebui sa existe diferente. "Nu stiu de unde vin aceste diferente. Toti avem aceeasi leafa de 33 milioane si nu stiu cite sute de mii. Doar daca au niste consilii de administratie pe care le-au inclus ", afirma parlamentarul. Acesta sustine, asemenea subprefectului, ierarhizarea salariilor tuturor lucratorilor la stat, indiferent ca sint institutii bugetare sau companii care se autofinanteaza, dind exemplul sefului Loterie Romane, mai bine platit decit o multime de demnitari.
In precedenta legislatura Gheorghe Marcu, pe atunci membru al comisiei economice a Camerei Deputatilor, a incercat realinierea prin lege a salariilor platite de unitatile de stat, indiferent ca sint bugetare sau se autofinanteaza. Proiectul sau nu a avut sorti de izbinda, iar posibilitatile de a adoptare a unui asemenea act normativ in actuala legislatura sint aproape egale cu zero. "S-ar darima Guvernul ", spune deputatul Radu Dragus despre micsorarea salariilor la agentiile, companiile si societatile de stat