Indemnizaţii pentru românii afectaţi de pandemie. Cine încasează 75% din salariul mediu brut pe economie

Starea de alertă şi iminenţa valului 5 al pandemiei de coronavirus ar putea opri din nou sectoare economice, iar statul pregăteşte măsuri compensatorii.

Potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi, în cazul în care România va fi lovită de un eventual val 5 al pandemiei se va acorda posibilitatea introducerii angajaților în șomaj tehnic decontat de stat.

„Cetățenii trebuie să știe, mediul privat, angajatorii și angajații că ne dorim să prelungim aceste măsuri de sprijin pentru angajați și pentru angajatori, dar și pentru anumite categorii profesionale care lucrează în domenii în care se suspendă sau se limitează activitatea din cauza situației pandemice. Vrem să prelungim aceste măsuri până la data de 31 martie 2022. Bineînțeles, dacă va fi nevoie vom discuta şi de o altă prelungire în funcție de situația pandemică din ţară. Vorbim aici de acordarea indemnizației de șomaj tehnic și anume 75% din salariul mediu brut prevăzut în legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2022 pentru angajații sau profesioniștii a căror activitate este suspendată sau limitată sau poate chiar interzisă oprită pe perioada stării de alertă. Indemnizaţii pentru românii afectaţi de pandemie. O a doua măsură este vorba de instituirea posibilității de a beneficia de indemnizația pentru reducerea timpului de lucru. Aici vorbim de un cuantum de 41,5 % din câștigul salarial mediu brut”, a spus Marius Budăi, ministrul Muncii.

Tichetele cadou oferite ocazional și banii de telemuncă nu se pot popri, dacă se încadrează în limitele scutirii de taxe salariale

Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri.

Pentru a stabili în ce măsură sau dacă pot fi executate silit tichetele cadou și/sau sumele acordate salariaților care își desfășoară activitatea în regim de telemuncă, vom avea în vedere atât dispozițiile Codului fiscal, dar și ale celui de procedură fiscală și civilă, inclusiv regimul juridic și fiscal al acestor venituri.

Așa cum dispune art. 236, alin. (4) din Codul de procedură fiscală: „sumele ce reprezintă venituri bănești ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum și ajutoarele sau indemnizațiile cu destinație specială sunt supuse urmăririi numai în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă” .

Atât tichetele cadou, ce nu sunt supuse taxării în limita a 300 lei, cât și acei cel mult 400 de lei acordați lunar telesalariaților au practic o destinație specială, deci vor putea fi supuse urmăririi în condițiile prevăzute de procedura civilă, iar aici avem art. 729, alin. (7) care scoate în afara veniturilor ce pot fi urmărite „alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, dar și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii”.

Alin. (1) al art. 729 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 15, alin (1) din Legea 165/2018, ne indică mai clar că tichetele cadou nu se încadrează în categoria veniturilor urmăribile, nefiind acordate periodic, ci ocazional. Astfel, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă, tichetele cadou pot fi urmărite, pe lângă veniturile din salarii și alte venituri acordate periodic, însă Legea 165/2018 le încadrează în categoria celor acordate ocazional, nu periodic.

Util: Când se face poprire pe salariu, se iau în calcul tichetele de masă? Ce spune un specialist

În cazul sumelor pentru telemuncă, deși acestea pot fi acordate periodic, adică lunar, destinația lor este precizată expres de Codul fiscal, respectiv pentru „susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou”, deci nu sunt destinate „asigurării mijloacelor de existență ale salariatului” și nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 729, alin (1) din Codul de procedură civilă.

Nu același regim juridic și fiscal îl au sumele care depășesc plafonul maxim de scutire de taxe salariale, iar partea de venituri care depășește acel plafon ar putea fi urmărită și executată, fiind vorba despre venituri asimilate salariilor, scrie avocatnet.ro

Sursa: RomaniaTV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com