Prăznuirea Intrării Maicii Domnului în Biserică este celebrată atît de crestinii ortodocsi, cît si romano-catolici, an de an, pe 21 noiembrie, si marchează un moment important din viata copilei de trei ani, cea care avea să devină mama Mîntuitorului Iisus Hristos si anume ziua în care părintii ei, dreptii Ioachim si Ana, au adus-o la Templul din Ierusalim, după făgăduintă. Traditia Bisericii ne spune că, atunci cînd îngerul Gavriil i-a zis Anei că pîntecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: „Dacă voi naste prunc, băiat sau fată, îl voi dărui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale!“
Astfel, după ce Maria a împlinit trei ani, părintii au dus-o în Biserică, încredintînd-o preotilor. Arhiereul Zaharia, cel ce avea să devină tatăl lui Ioan Înaintemergătorul si Botezătorul Domnului, a întîmpinat fecioara si a purtat-o prin cele mai tainice lăcasuri ale Templului, binecuvîntînd-o: „Domnul a preamărit pe veci numele tău. La sfîrsitul veacurlor El îsi va arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel“. Apoi a asezat-o pe a treia treaptă a altarului si copila a uitat de părintii ei care s-au întors acasă uimiti si multumiti că Maria nu a privit înapoi. Astfel, Fecioara a rămas în Templul Domnului timp de doisprezece ani, pînă la apropierea vestirii că în pîntecul ei se zămisleste Fiul lui Dumnezeu.
Ziua în care se prăznuieste Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă sărbătoare dedicată Fecioarei Maria, înscrisă în calendar din secolul VI, după ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biserică numită „Sfînta Maria cea Nouă“. Sărbătoarea cu dată fixă, 21 noiembrie, s-a extins apoi în tot Orientul crestin, cît în Occident. Este marcată cu cruce rosie în calendar si cu dezlegare la peste.
Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este numită de popor Vovidenie sau Ovidenie, cuvînt tradus din vedenie, adică lumină. De aceea, este considerată o zi a luminii, cînd credinciosii se roagă să nu fie învinsă de întuneric si ca moartea să nu înfrîngă viata. Traditia populară religioasă mai spune că, în noaptea de Vovidenie, cerul îsi deschide portile si oamenii credinciosi pot să îl vadă chiar si pe Iisus Hristos. De aceea, în noaptea de Vovidenie, se dă de pomană pentru sufletul celor morti chiar în cimitire si se aprind lumînări la morminte, care nu se vor stinge niciodată.
Ziua în care se prăznuieste Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă sărbătoare dedicată Fecioarei Maria, înscrisă în calendar din secolul VI, după ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biserică numită „Sfînta Maria cea Nouă“. Sărbătoarea cu dată fixă, 21 noiembrie, s-a extins apoi în tot Orientul crestin, cît în Occident. Este marcată cu cruce rosie în calendar si cu dezlegare la peste.
Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este numită de popor Vovidenie sau Ovidenie, cuvînt tradus din vedenie, adică lumină. De aceea, este considerată o zi a luminii, cînd credinciosii se roagă să nu fie învinsă de întuneric si ca moartea să nu înfrîngă viata. Traditia populară religioasă mai spune că, în noaptea de Vovidenie, cerul îsi deschide portile si oamenii credinciosi pot să îl vadă chiar si pe Iisus Hristos. De aceea, în noaptea de Vovidenie, se dă de pomană pentru sufletul celor morti chiar în cimitire si se aprind lumînări la morminte, care nu se vor stinge niciodată.
…
…
 |
 |
