"Ziua Nationala fara Tutun" va fi marcata si anul acesta, la Botosani, pe 18 noiembrie. Astfel, cu aceasta ocazie vor fi distribuite materiale informative, vor fi sustinute sesiuni de informare, organizate concursuri, conferinţe, mese rotunde, şedinţe cu părinţii, toate aceste manifestări având drept scop sensibilizarea copiilor şi tinerilor privind beneficiile unui stil de viaţă sănătos. În acest an Agenţia Naţională Antidrog a propus tema "Protejati copiii: Nu-i lasati sa respire fumul dumneavoastra", în efortul de a creşte nivelul de conştientizare a populaţiei asupra puterii distructive a tutunului, ştiut fiind faptul că fumatul părinţilor expune membrii familiei (copiii în special) la o întreagă serie de urmări extrem de periculoase. Deoarece copiii nu se pot proteja singuri, este de responsabilitatea părinţilor, în primul rând, apoi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii de a lua măsurile necesare în vederea păstrării sănătăţii copiilor.
Tutunul reprezintă principala cauză de deces în rândul populaţiei. Mai mult de 5 milioane de oameni mor din cauza efectelor tutunului în fiecare an – mai mult decât cei care mor din cauza infectării cu HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei. Este sigurul produs legal care ucide cu liberul consimţământ al consumatorului. Jumătate din numărul fumătorilor riscă să moară din cauza unei boli asociate consumului de tutun.
Substanţele nocive din fumul de ţigară nu-i afectează doar pe cei care fumează. Fumatul pasiv – ce constă în respirarea aerului poluat de ţigările celorlalţi – este la fel de nociv si creşte riscul îmbolnăvirilor la cei supuşi acestei poluări. După o oră de fumat într-o cameră închisă, nefumătorul care se află în aceeaşi încăpere cu cel care fumează, inhalează cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate.
Riscul expunerii este greu de evaluat, el crescând sau diminuându-se în funcţie de ambianţă, durata expunerii, ventilaţie şi prezenţa altor poluanţi. Efectele iniţiale ale fumatului pasiv se materializează într-un miros neplăcut al hainelor la care se adaugă fenomene de iritaţie, dureri de cap, tuse, uscăciunea mucoaselor gâtului, greaţă, astenie, declinul lent al funcţiei pulmonare.
Există numeroase studii care tratează efectele fumatului pasiv la nou-născuţi şi la copii până la vârsta de 5 ani. S-a constatat că nou-născuţii fumătoarelor au adesea o greutate mai mică la naştere, iar greutatea va fi cu atât mai mică faţă de cea normală cu cât femeia însărcinată fumează mai mult. De altfel, rata mortalităţii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul mamelor nefumătoare.
Copiii care au părinţi fumători suferă mai frecvent de bronşite acute decât cei ai căror părinţi sunt nefumători. In plus, riscurile apariţiei bolilor sunt cu atât mai mari cu cât părinţii şi în mod deosebit mama, sunt fumători.
La copii şi adolescenţii de la vârsta de 5 ani la 16 ani, care respiră în mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a căilor respiratorii: tuse, expectoraţii, insuficienţă respiratorie. Aceşti tineri suferă, de asemenea, în mod frecvent de repetate inflamaţii ale canalului auditiv si amigdalite.
 |
 |
