Criza lasa primariile pe uscat

Pe primul loc in ceea ce priveste executia veniturilor proprii la data de 30 iunie este ocupat de Primaria Prajeni cu 167,38%. In primele sase luni avea de incasat 89.750 lei si a adunat 150.220 lei. „A contat foarte mult bonificatia de 10% acordata si faptul ca am dat ajutoarele de incalzire. In momentul in care au primit aceste ajutoare de incalzire oamenii au platit si impozitul pe tot anul. Pentru ei a contat foarte mult acea bonificatie. In ceea ce priveste suma incasata, este destul de mica si nu ne putem compara cu alte comune precum Mihai Eminescu. Noi avem foarte putini agenti economici”, a spus Alexandru Raileanu, viceprimarul comunei Prajeni. Pe locul doi se afla Primaria Copalau, cu 156,30%, iar pe Primaria Suharau, cu 148,10%. La Copalau era programat sa se incaseze in primul semestru 140.900 lei si s-au inregistrat venituri de 220.230 lei, in timp ce la Suharau acestea trebuiau sa fie 195.950 lei si au fost 290.200 lei. „Pana acum stam bine la incasari, dar asta s-a datorat in primul rand bonificatiei de 10% pentru cei care platesc impozitul pe tot anul. Asteptam sa vedem ce va fi in partea a doua a anului”, a afirmat Ciprian Ivanov, viceprimarul comunei Copalau.
 
Cosula n-a incasat nici un sfert din ce si-a programat
La polul opus sunt primariile Lunca cu 27,24%, Stauceni cu 26,96% si Cosula cu 22,33%. Spre exemplu, la Cosula s-a estimat incasarea a 375.490 lei in primele sase luni, dar veniturile proprii la bugetul local au fost de numai 83.840 lei. La Stauceni trebuiau incasati 675.660 lei, dar s-a reusit colectarea a numai 182.160 lei. „Problema noastra la inceputul acestui an a fost sa incasam sumele restante de anul trecut, care au fost destul de mari. De aceea si gradul de incasare pe primul semestru este unul scazut. Multi spun ca ei platesc in momentul in care primesc ajutorul de incalzire, chiar daca depasesc termenul si se percep penalitati”, a precizat Iulian Epuras, primarul comunei Stauceni.
 
Incasari modeste in orase
Nici cele cinci orase din judetul Botosani nu stau foarte bine in privinta incasarilor in primul semestru din acest an. Spre exemplu, Primaria Flamanzi avea de incasat in primele sase luni 2.494.300 lei, dar in conturi au ajuns doar 717.050 lei, gradul de incasare fiind de 28,75%. Ceva mai bine stau primariile Saveni si Darabani in ceea ce priveste sumele incasate la bugetul local. Primaria Darabani a incasat 1.299.980 lei din 1.961.700 lei cat si-a propus in timp ce Primaria Saveni a aduna 1.049.640 lei din 1.952.100 lei.
 
Primaria Botosani, doar 77%
In ceea ce priveste cele doua municipii, Botosaniul sta ceva mai bine cu un grad de incasare la sase luni de 77,06% in timp ce Dorohoiul a realizat doar 28,08%. Primaria municipiului Botosani si-a propus sa incaseze in primul semestru 20.535.290 lei, dar in bugetul local au intrat 15.823.680 lei, iar la Dorohoi, din 11.552.950 lei s-au incasat doar 3.243.880 lei. 
 
 
Program Sem. I
Executie 30.06.2010
Procent de realizare
Botosani
20.535.290 lei
15.823.680 lei
77,06%
Dorohoi
11.552.950 lei
3.243.880 lei
28,08%
 
 
 
 
Darabani
1.961.700 lei
1.299.980 lei
66,27%
Bucecea
633.600 lei
399.500 lei
63,05%
Saveni
1.952.100 lei
1.049.640 lei
53,77%
stefanesti
954.600 lei
404.750 lei
42,40%
Flamanzi
2.494.300 lei
717.050 lei
28,75%
 
 
 
 
Prajeni
89.750 lei
150.220 lei
167,38%
Copalau
140.900 lei
220.230 lei
156.30%
Suharau
195.950 lei
290.200 lei
148,10%
 
 
 
 
Lunca
1.425.000 lei
388.150 lei
27,24%
Stauceni
675.660 lei
182.160 lei
26,96%
Cosula
375.490 lei
83.840 lei
22,33%
  
 
2 milioane de euro de la UE pentru lucrari dupa inundatii
Autoritatile judetului vor putea cheltui 2,2 milioane de euro dati de Uniunea Europeana prin Fondul de Solidaritate pentru lucrari la infrastructura distrusa de inundatiile din 2008.
 
De noua luni banii stau in conturi si nu pot fi utilizati deoarece realitatea din teren, adica ce era stricat pe drumuri, nu corespundea cu prevederile din ghidul de finantare. Astfel, banii riscau sa se piarda in noiembrie 2010. Prezenta la Dorohoi a premierului Emil Boc, saptamana trecuta, a dat prilejul presedintelui de Consiliului Judetean sa explice ca banii s-ar putea intoarce la UE. Dupa discutiile purtate cu premierul s-a convenit ca banii sa fie fie transferati de la CJ la Apele Romane, iar aceasta din urma sa identifice obiective ce pot fi realizate cu banii europeni. 
 
„S-a intocmit un ghid de finantare la un an dupa producerea  pagubelor si dupa interventiile noastre de prima urgenta, dar fara sa se tina cont de realitatea in teren. Urmare a discutiei cu dl. prim ministru, dansul a modificat HG initiala, ca sa se dea posibilitatea ca aceste sume sa fie utilizate pentru refacerea unor lucrari din domeniul gospodarii apelor, obiective tot de pe teritoriul judetului”, Mihai Tabuleac, presedinte CJ