|
LEGE privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar
|
|
Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ |
|
1. Descrierea situaţiei actuale Programul cuprinzător anti-criză susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială reprezintă pentru România mecanismul care va conduce la normalizarea condiţiilor financiare menite să inverseze dezechilibrele economice şi să pregătească redresarea economică. În pofida unor uşoare îmbunătăţiri a stării economice, condiţiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile decât s-a anticipat iniţial, activitatea economică din România înregistrată în ultimele luni fiind în continuare marcată de recesiune, atât din cauza cererii interne reduse cât şi a unei revenirii lente a partenerilor comerciali ai României. Astfel, conform ultimei evaluări realizată de Comisia europeană, activitatea economică a României rămâne slabă şi, contrar aşteptărilor iniţiale, cel mai probabil, creşterea economică s-a menţinut negativă în primul trimestru al anului 2010. Aceasta reflectă în principal cererea internă slabă, precum şi condiţiile meteorologice nefavorabile de la începutul anului 2010. O îmbunătăţire a creşterii economice este aşteptată în a doua parte a anului 2010, cu toate că incertitudinile de pe pieţele externe rămân considerabile. Totuşi, pentru întreg anul 2010 se anticipează o creştere economică aproape de zero sau uşor negativă, în condiţiile în care inflaţia a scăzut de la 4,7% la sfârşitul anului 2009 la 4,2% la sfârşitul lunii martie 2010, menţinându-se în intervalul interior de inflaţie stabilit cu Fondul Monetar Internaţional. Până la sfârşitul anului 2010, se aşteaptă ca inflaţia să scadă în continuare la aproximativ 3,75% datorită cererii interne slabe şi implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile, prognozându-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% iniţial. Aceste date de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturează imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională. De asemenea, din misiunea de evaluare efectuată de Serviciile Comisiei împreună cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate tranşei a treia în valoare de 1,15 miliarde de Euro în cadrul programului de asistenţă financiară, a rezultat faptul că, în condiţiile politicilor curente, ţinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB nu va putea fi îndeplinită, din cauza unor deteriorări a condiţiilor economice, a unor dificultăţi în colectarea veniturilor şi derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul României şi-a asumat angajamentul de a lua măsuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate şi implementate înainte de eliberarea de către Comisie a celei de-a treia tranşe din împrumutul UE. Măsurile suplimentare menţionate mai sus se referă la: o O reducere cu 25% a salariilor, sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi salariaţii din sectorul public începând de la 1 iunie 2010; o O reducere cu 15% a cuantumului indemnizaţiilor acordate, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului inclusiv a pensiilor şi a alocaţiilor de somaj. Programele sociale ce nu sunt direcţionate către grupurile dezavantajate ale societăţii vor contribui proporţional mai mult la această reducere; o O îngheţare a pensionărilor anticipate începând cu data de 1 iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a legii de reformă a sistemului de pensii. Pensiile noi de invaliditate vor fi acordate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii; De asemenea, se precizează faptul că, în cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată. Aceste măsuri au fost asumate şi prin Scrisoarea de intenţie transmisă de Guvernul României către Fondul Monetar Internaţional în data de ….. mai 2010. În acest context a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru îndeplinirea angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional. |
|
2. Schimbări preconizate Prin proiectul de lege sunt stabilite următoarele măsuri de punere în practică a obligaţiilor asumate prin Memorandumul suplimentar de înţelegere (al doilea addendum la memorandumul de înţelegere) între Uniunea Europeană şi România şi prin Scrisoarea de intenţie adresată Fondului Monetar Internaţional: A. Diminuarea cu un procent de 25% a cuantumului salariilor/soldelor (inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale), începând cu drepturile aferente lunii iunie 2010. Aceeaşi reducere se aplică şi asupra cuantumului drepturilor în natură (reprezentând hrană, echipament şi alte drepturi similare) de care beneficiază personalul prevăzut la art.2 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Această diminuare, atât în cazul drepturilor salariale cât şi în cazul drepturilor în natură, se face comparativ cu drepturile stabilite la data de 30 aprilie 2010. În situaţia în care, prin diminuarea cu 25% rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului minim brut pe ţară, suma care se acordă este de 600 lei. Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială: a) Cuantumul drepturilor reprezentand salarizarea in valuta si alte drepturi in valuta si in lei ale personalului trimis in misiune permanenta si respectiv temporara in strainatate b) Drepturile prevazute la art. 104 alin. (3) si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic c) Cuantumul drepturilor specifice pentru activitatile desfasurate in institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala d) Cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocatiei valorice pentru drepturile de hrana si respectiv valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament; e) Compensaţia lunară pentru chirie Aceste prevederi nu se aplică însă, în cazul alocaţiilor de hrană acordate personalului încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pe perioada participării la misiuni în teatrele de operaţii Totodată, trebuie să precizăm că toate aceste măsuri de constrângere se aplică atât personalului bugetar, cât şi personalului angajat în cadrul Bancii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Sumele rezultate prin reducerea acestor drepturi salariale pentru personalul menţionat, precum şi pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. B. Stabilirea unor măsuri necesare asigurării sustenabilităţii bugetului asigurărilor sociale de stat, care vizează: 1. reducerea valorii punctului de pensie, astfel că la determinarea cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată va fi de 622,9 lei Totodată, începând cu drepturile lunii iunie, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, se diminuează cu 15%. 2. De asemenea, începând cu drepturile aferente lunii iunie 2010, se diminuează cu 15% cuantumul lunar al drepturilor băneşti cuvenite sau aflate în plată prevăzute de legi speciale prin care se stabileşte acordarea unor drepturi băneşti pentru unele categorii de persoane. 3. În conformitate cu cele asumate prin scrisoarea de intenţie adresată FMI şi prin Memorandumul suplimentar de înţelegere între Uniunea Europeană şi România sunt adoptate o serie de măsuri prin care se reanalizează modalităţile de acordare a pensiilor anticipate. Astfel, începând cu luna iunie 2010 şi până la intrarea în vigoare a prevederilor proiectului Legii privind sistemul unitar de pensii publice, în sistemul public de pensii, precum și în sistemele de pensii neintegrate acestuia, nu se aplică dispoziţiile legale privind înscrierea la pensie anticipată şi pensie anticipată parţială. Pentru a aduce situaţia financiară pe termen scurt a sistemului sub un control mai bun, precum şi pentru a evita eventualele abuzuri care conduc la creşterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, – fapt ce ar pune în pericol plata tuturor pensiilor – , se impune adoptarea de măsuri de restrângere a dreptului la cuantumului pensiilor stabilite atât în sistemul public, cât şi în cadrul sistemelor neintegrate acestuia. În plus, se înregistrează o triplare anuală a numărului de pensionări anticipate, ajungându-se în anul 2009, la cca. 115.000 de pensii anticipate parţiale în plată. De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere sau la trecerea în rezervă. C. Stabilirea măsurilor necesare asigurării sustenabilităţii bugetului asigurărilor de şomaj Una dintre acţiunile ce trebuie întreprinse înainte de virarea celei de-a treia tranşe din împrumutul UE – prevăzută în Memorandumul suplimentar de înţelegere între Uniunea Europeană şi România – în vederea reducerii cheltuielilor, se referă la „O reducere cu 15% a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor şi a alocaţiilor de şomaj.” Pentru îndeplinirea acestor condiţionalităţi, prin prezentul proiect de lege se stabilesc următoarele măsuri: – reducerea cu 15% a cuantumului indemnizaţiei de şomaj. În acest sens proiectul legii prevede că, începând cu drepturile aferente lunii iunie 2010, cuantumul indemnizaţiei de şomaj aflat în plată la data intrării în vigoare a legii sau care se stabileşte sau se repune în plată după suspendare, potrivit prevederilor legale, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi drepturile băneşti care se acordă lunar din bugetul asigurărilor pentru şomaj în funcţie de cuantumul indemnizaţiei de şomaj (cum ar fi spre exemplu prime acordate somerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, prima de încadrare la absolvenţi sau prima de încadrare pentru persoane care se angajează la o distanţă mai mare de 50 km de locul de domiciliu), se diminuează cu 15%. – Abrogarea prevederilor actelor normative care stabilesc acordarea – din bugetul asigurărilor de şomaj – de drepturi băneşti, inclusiv plăţi compensatorii/venituri de completare, în cazul concedierilor colective. Această măsură este promovată din următoarele motive: a. Piaţa muncii continuă să fie influenţată de efectele crizei economice şi financiare, care se manifestă inclusiv prin creşterea numărului de şomeri. Acest lucru generează influenţe financiare semnificative asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj şi dificultate în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare necesare pentru plata indemnizaţiilor de şomaj, cât şi finanţarea măsurilor active de stimulare a ocupării forţei de muncă. b. De asemenea, în contextul situaţiei economice dificile, a fost necesară promovarea unor măsuri suplimentare care să conducă la stimularea creării de noi locuri de muncă şi ocupării şomerilor şi care să dea un semnal pozitiv angajatorilor pentru ca aceştia să opteze pentru menţinerea forţei de muncă în unităţi (OUG nr. 28/2009, OUG 4/2010, OUG 13/2010). Adoptarea acestor măsuri a generat, de asemenea, un impact considerabil asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj. c. Pe de altă parte, prin Strategia Europa 2020 „Strategia Europeană pentru creştere/dezvoltare inteligentă, eco-eficientă şi inclusivă”, Comisia Europeană solicită Statelor Membre creşterea ratei ocupării forţei de muncă (la grupa de vârstă 20 – 64 de ani) la o medie de 75% în 2020. Iniţiativa Comisiei Europene „Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” are drept scop modernizarea pieţei muncii în vederea creşterii ratei ocupării şi asigurării sustenabilităţii modelelor sociale prin facilitarea obţinerii de noi competenţe pentru a permite forţei de muncă actuale şi viitoare să se adapteze noilor condiţii şi potenţialelor schimbări în structura ocupaţiilor, pentru a reduce şomajul şi creşte productivitatea muncii. d. În vederea atingerii acestui obiectiv, este necesară translatarea fondurilor de la măsurile pasive către cele active menite să asigure o mai bună corelaţie între cererea şi oferta de forţă de muncă şi creşterea nivelului competenţelor persoanelor disponibilizate în vederea inserţiei rapide a acestora pe piaţa muncii. Astfel, situaţia prezentă impune cu prioritate promovarea unui set de măsuri care să asigure protecţia drepturilor tuturor şomerilor, dar şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor active care să conducă la creşterea ocupării. Astfel, după intrarea în vigoare a legii, persoanele disponibilizate colectiv ca urmare a procesului de reorganizare si restructurare a societăţilor cu capital de stat sau majoritar de stat vor beneficia, ca toţi ceilalţi şomeri din România, numai de prevederile Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare Proiectul legii prevede menţinerea cu o diminuare de 15% a drepturilor deja acordate prin actele normative care reglementează plăţile compensatorii si veniturile de completare doar pentru persoanele cărora li s-au stabilit deja aceste drepturi de protecţie socială, în cuantumul, pe durata şi în condiţiile stabilite de prevederile legale în vigoare la data stabilirii respectivelor drepturi, D. Stabilirea măsurilor necesare asigurării reducerii cheltuielilor de la bugetul de stat – în domeniul asistenţei sociale. Actualele presiuni interne şi externe asupra sistemului de asistenţă socială, respectiv evoluţia demografică, schimbările în structura familiei, dinamica negativă a pieţei muncii, precum şi presiunile legate de reducerea cheltuielilor publice şi lipsa personalului de specialitate din sistemul de asistenţă socială conduc la necesitatea revizuirii sistemului. În vederea reducerii cheltuielilor de la bugetul de stat în domeniul asistenţei sociale, proiectul legii prevede următoarele: 1. Diminuarea, cu un procent de 15%, a indemnizaţiilor acordate în temeiul art.1 din OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. În cazul acestei ultime prestaţii, în lege se precizează faptul că în cazul în care din calcul rezultă un cuantum mai mic de 600 lei – cuantumul minim prevăzut de OUG nr.148/2005 -, se acordă 600 lei, ţinând cont de faptul că cel mai larg segment de beneficiari ai acestui tip de prestaţie se încadrează la plafonul minim de 600 de lei. De asemenea, în vederea realizarea unor economii suplimentare la bugetul de stat, la data intrării în vigoare a legii se abrogă: a) Legea nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi; b) Ordonanţa Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale; c) Legea nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei; d) Art.25 şi art.26 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare. În legătură cu drepturile prevăzute în actele normative de mai sus, care sunt supuse abrogării, prin lege sunt stabilite dispoziţii tranzitorii în cazul naşterilor survenite până la data intrării în vigoare a legii, precum şi pentru căsătoriile încheiate până la această dată, cazuri în care drepturile se stabilesc în condiţiile actelor normative menţionate mai sus şi pot fi solicitate la plată până cel târziu la data de 31 august 2010, urmând ca după această dată drepturile să nu se mai acorde.
– alte tipuri de cheltuieli bugetare Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se reduc cu 25% şi următoarele tipuri de drepturi: a) cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical; b) indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; c) cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Totodată, se reduc cu 15% şi următoarele drepturi: a) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; b) ajutorul lunar pentru soţul supraviţuitor, acordată în temeiul Legea nr.578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor pensionar, cu modificările şi completările ulterioare c) indemnizaţia prevăzută de Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit. d) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
|
|
3. Alte informaţii În stabilirea condiţiilor de aplicare a măsurilor menţionate anterior, s-a urmărit respectarea prevederilor constituţionale ce consacră dreptul la muncă – art.41 din Constituţie (inclusiv a componentei sale, dreptul la salariu), dreptul la pensie – art.47 din Constituţie, precum şi încadrarea strictă în marja de apreciere a statului în a stabili limite exerciţiului acestor drepturi – art. 53 din Constituţie. Soluţiile preconizate se integrează în interpretarea dată de Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului conceptelor de „ordine publică” şi „siguranţă naţională” şi respectă principiul proporţionalităţii măsurii restrictive în raport cu scopul legitim urmărit (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 iulie 1967, în Corneliu Bârsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – Comentariu pe articole – Vol. I Drepturi şi libertăţi, pag. 924). Soluţiile propuse prin prezentul proiect de act normativ vizează, în principal continuarea procesului demarat la finele anului 2009 de reducere a cheltuielilor de personal existente în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi la nivelul altor entităţi publice, cum ar fi: regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, autorităţile administrative autonome aflate sub control parlamentar, ş.a. Pentru promovarea acestor soluţii, au fost atent considerate standardele constituţionale si convenţionale in materia respectării drepturilor fundamentale, în special a dreptului la muncă. Dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar, in acelaşi timp, un drept relativ, în înţelesul dat acestui concept de Legea Fundamentală şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (drept al cărui exerciţiu poate fi supus unor restrângeri). Limitările aduse exerciţiului acestui drept trebuie să respecte exigentele art.53 din Constituţie, jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului. Măsurile restrictive prevăzute de capitolul III din proiect întrunesc condiţiile consacrate constituţional şi convenţional: – limitarea este prevăzută de lege (prezentul proiect); – măsura restrictivă vizează exerciţiul dreptului, iar nu substanţa acestuia; – restrângerea exerciţiului dreptului are ca unic scop evitarea riscului iminent al instabilităţii economice a ţării, instabilitate generată de un fenomen de criză financiară mondială ale cărei dimensiuni nu au putut fi prognozate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, stabilitatea economică este subsumată conceptului de siguranţa naţională, temei constituţional pentru limitarea unor drepturi consacrate de Legea Fundamentală. Totodată, în considerarea prevederilor art.53 din Constituţia României, republicată, prevederile prezentei legi se aplică pentru o perioadă definită de timp, respectiv, începând cu drepturile aferente lunii iunie 2010, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010. Legea prevede totuşi faptul că pentur anul 2011 Guvernul va adopta şi aplica acele politici sociale şi de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a cheltuililor bugetare adoptate în cursul anului 2010, în condiţile Legii cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a bugetului general consolidat. |
|
Secţiunea a 3-a Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
|
|
1. Impact macro-economic
|
|
11 Impact asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat Nu este cazul. |
|
2. Impact asupra mediului de afaceri Nu este cazul. |
|
3. Impact social Măsurile care se intenţionează a fi adoptate prin prezentul proiect au caracter temporar şi vizează redimensionarea resurselor bugetului de stat consolidat în vederea sustenabilităţii acestuia, respectiv a menţinerii în plată a prestaţiilor suportat din acesta, cu toate că acest lucru poate fi atins numai prin diminuarea procentuală a unor drepturi. Categoriile afectate de aceste măsuri temporare sunt: – salariaţii din sistemul bugetar; – pensionarii; – şomerii; – unele categorii de beneficiari ai prestaţiilor de asistenţă socială; – beneficiarii prevederilor unor legi speciale; Cu toate că diminuările prevăzute de acest proiect determină un semnificativ impact emoţional asupra categoriilor afectate, efectul urmărit de punerea în aplicare a acestor măsuri temporare este acela de asigurare, pe termen mediu şi lung, a plăţii acestor prestaţii, precum şi de sustenabilitate a bugetului general consolidat. |
|
4. Impact asupra mediului Nu este cazul. |
|
5. Alte informaţii |
