„Punctul de vedere al Guvernului rămâne acelaşi: în perioadă de criză nu se majorează TVA şi cota unică”, a afirmat primul-ministru Emil Boc la finalul întrevederii cu reprezentanţii patronatelor. Premierul a subliniat că Executivul susţine, în continuare, menţinerea TVA la 19% şi a cotei unice la 16% şi optează pentru reducerea cheltuielilor bugetare, astfel încât să poată fi respectată ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB în 2010.
Şeful Executivului a arătat că actuala situaţie economică a fost cauzată de derapajele politicii salariale şi a pensiilor din perioada 2007-2008, precum şi de criza economică internaţională.
„Plătim, în momentul de faţă, aceste cadouri otrăvite pe care le-au făcut domnii Tariceanu şi Vosganian în materie de salarii şi pensii. Şi când spun asta, o spun cu maximă responsabilitate. Începând cu anul 2007, s-a rupt orice echilibru între creşterea productivităţii în România şi plata salariilor şi pensiilor. Dacă se păstra o corelare, nu ajungeam astăzi într-o asemenea situaţie”, a declarat primul-ministru, adăugând că în perioada 2007-2008 fostul Guvern a promovat 20 de ordonanţe de urgenţă prin care au fost majorate salariile din sistemul bugetar.
În ceea ce priveşte evoluţia punctului de pensie, premierul Emil Boc a menţionat că în această zonă a existat o creştere de la 339 lei în septembrie 2006 la 697 lei în octombrie 2008. „În fapt, domnii Tariceanu şi Vosganian le-au dat bugetarilor şi pensionarilor un avans fără acoperire, fără să se asigure ca în anii următori aceste sporuri salariale, aceste creşteri de pensii vor putea fi asigurate. Au aplicat politica "după noi, potopul"”, a declarat primul-ministru.
Şeful Executivului a subliniat că accentuarea crizei în 2010 obligă la responsabilitate, iar măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare reprezintă „răul cel mai mic”. “Este cazul să oprim această evoluţie negativă, cu orice cost politic, personal sau de partid. Dorim ca acest efort de reducere a cheltuielilor cu pensiile şi salariile să aibă un termen cât mai limitat cu putinţă”, a subliniat primul-ministru.
În acest context, premierul a precizat că reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor se va aplică fără însă a conduce la scăderea salariilor sub 600 de lei lunar. De asemenea, premierul a precizat că nu vor fi afectate de măsurile de restrângere a cheltuielilor alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, indemnizaţiile pentru veteranii de război şi pentru persoanele persecutate politic.
„Următoarele şase luni vor fi decisive, iar de succesul aplicării acestor măsuri depinde reluarea creşterii economice şi a creşterii salariilor şi pensiilor. (…) Reluarea creşterii pensiilor poate avea loc, începând de anul viitor, dacă se reia creşterea economică. Pentru asta, acum, în paralel cu acest program de reducere a cheltuielilor, venim şi cu alte măsuri, care să dea mediului economic posibilitatea să asigure, împreună cu Guvernul, relansarea creşterii economice în această perioadă dificilă”, a declarat primul-ministru.
Premierul a menţionat măsurile pregătite de Guvern pentru perioada următoare: plata unui miliard de euro reprezentând datorii pe care statul le are către mediul privat, asigurarea cofinanţării unor proiecte finanţate din fonduri europene, reprioritizarea investiţiilor şi finalizarea cât mai multor proiecte aflate în derulare, extinderea instrumentului garanţiilor de stat pentru beneficiarii fondurilor europene, continuarea Programelor “Rabla” şi “Prima casă”, adoptarea legii parteneriatului public-privat, restructurarea companiilor de stat. De asemenea, primul-ministru a menţionat măsurile de combatere a evaziunii fiscale, adoptate în primă lectură în şedinţa de Guvern din această săptămână.
O altă decizie privind reducerea cheltuielilor bugetare vizează diminuarea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
În ceea ce priveşte creşterea fondurilor bugetare, primul-ministru a arătat că Executivul are în vedere impozitarea suplimentară a persoanelor care au mai multe proprietăţi şi majorarea accizelor pentru produsele de lux.
Răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor, primul-ministru a spus că opţiunea FMI a fost creşterea TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerea salariilor cu 20%, iar, faţă de această opţiune, autorităţile române au ales diminuarea cheltuielilor bugetare.
„În acest moment o impozitare suplimentară a mediului de afaceri nu ar face altceva decât să compromită şansele relansării economice a României” a mai afirmat primul-ministru.
