Noua lege a ANI: candidaţii la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu-şi mai depun declaraţii de avere şi interese

Persoanele care candidează la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu mai sunt obligate să îşi depună declaraţiile de avere şi interese în calitatea de candidaţi, ci doar după câştigarea mandatului. Prevederea este cuprinsă în noua lege a ANI, aprobată, miercuri, de senatori, cu 92 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi o abţinere, Senatul fiind Camera decizională în cazul acestui act normativ.

Potrivit noului act normativ, prevederile articolului 3 din vechea lege ANI se elimină. Articolul 3 prevedea ca persoanele care candidează la funcţia de preşedinte al României, deputat, senator, membru din România al Parlamentului European, consilier judeţean, consilier local sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele.

O altă modificare modificare adusă de Senat legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate se referă la eliminarea din textul legii a comisiilor de cercetare constituite pe lângă Curţile de Apel. La propunerea preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, prin raport s-au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaţilor, referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curţile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate.

Senatorii au mai eliminat menţiunea "valoare estimată", de la capitolul "bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro", fiind adăugată rubrica "modul de dobândire".

Ei mai propun ca în declaraţiile de avere să se menţioneze anul fabricaţiei autoturismelor, pe lângă anul dobândirii acestora. Potrivit unui alt amendament adoptat de cele două comisii, mandatul membrilor Agenţiei Naţionale de Integritate şi al membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de patru ani, fără posibilitatea să fie reînnoit.

Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei pentru drepturile omului au aprobat un amendament propus de preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, care prevede că sesizarea făcută cu rea credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o.

Senatorii au mai decis că la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice şi juridice, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea lucrării. În varianta adoptată de deputaţi, termenul era de 20 de zile lucrătoare.

Curtea Constituţională a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, neconstituţionale mai multe articole ale Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

La sfârşitul luni aprilie, preşedintele Traian Băsescu a cerut să se găsească o formulă prin care ANI să poată funcţiona în continuare.