Angajatul român din statisticile oficiale s-a bucurat de bani mai mulţi în plină recesiune. Potrivit ziarului Gândul, la sfârşitul anului trecut, angajaţii din 15 judeţe, inclusiv Bucureşti, au avut parte de creşteri salariale de până la 111 lei, în timp ce, în restul ţării, veniturile salariaţilor la stat şi la privat au scăzut cu sume cuprinse între 1 leu şi 181 de lei. De departe, cei mai norocoşi au fost hunedorenii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, care, în decembrie 2009, au primit în medie cu 111 lei mai mult la leafă faţă de aceeaşi lună a anului 2008.
Pe locurile următoare în clasamentul celor mai mari creşteri salariale se află salariaţii din Harghita (+92 de lei), dar şi Argeş (+88 de lei). La polul opus, clasamentul celor mai mari reduceri este condus de Bacău, cu un minus de 181 de lei în ultima lună a anului trecut, faţă de decembrie 2008, urmat de Botoşani (- 98 de lei) şi Olt (-91 de lei).
Au crescut salariile în judeţele cu şomaj ridicat
Reprezentanţii mediului de afaceri au explicaţii diferite pentru diferenţele foarte mari în evoluţia salariilor la nivel naţional, cu trimitere la disponibilizările de anul trecut din sectorul privat. În timp ce patronii susţin că presiunea crizei i-a îndemnat să dea afară oameni, alţii spun că, din contră, creşterile salariale se datorează faptului că mulţi patroni au preferat să-şi îngheţe bugetul de salarii. "De fapt, nu vorbim de creşteri salariale, ci de acele situaţii în care s-a redus numărul de angajaţi, iar bugetele de salarii au fost îngheţate la nivelul din 2008.
Cu alte cuvinte, aceeaşi sumă s-a împărţit la mai puţini oameni, de aici rezultând şi acele creşteri", a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Aşa se pot explica şi plusurile salariale statistice din judeţe ca Hunedoara şi Harghita, unde şomajul ajunsese la 10,6% la sfârşitul anului trecut, cu mult peste media naţională, de 7,8%. Cum era de aşteptat, majoritatea covârşitoare a şomerilor înregistraţi oficial provin din mediul privat.
La polul opus, patronii explică reducerile salariale mari prin prisma disponibilizărilor ridicate din anumite sectoare care ţineau ocupată forţa de muncă dintr-o anumită zonă. "În Bacău s-au închis foarte multe IMM-uri, majoritatea din industria textilă. Din păcate, nu s-a făcut nimic pentru reconversia profesională a acelor oameni disponibilizaţi", a declarat pentru Gândul Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Cine face angajări
Sunt şi domenii în care au început să se dezgheţe angajările încă de la sfârşitul anului trecut: IT, bunuri de larg consum, retail, farma şi centre de servicii. De exemplu, Hewlett Packard a anunţat că va angaja 600 de oameni până la finele anului în cadrul centrului Global eBusiness Operations (GeBOC) din Bucureşti, unde lucrează peste 2.000 de salariaţi. Specialiştii în resurse umane spun însă că şanse reale de a-şi găsi un loc de muncă nu au decât persoanele cu un grad mare de calificare, eventual dispuse să accepte salarii mai mici decât nivelul pentru care sunt pregătite. La o cerere atât de mare, angajatorii au devenit extrem de pretenţioşi şi se uită şi la calităţile personale ale candidaţilor, iar procesul de selecţie a CV-urilor durează mai mult decât înainte de criză.
Chiar dacă este bine pregătit, un angajat din Maramureş, bunăoară, are puţine şanse să fie la fel de bine plătit ca unul din Bucureşti sau Ilfov, care domină topul câştigurilor la nivel naţional. Astfel, în decembrie 2009, salariul mediu net din Maramureş era de 2,6 ori mai mic faţă de cel din Ilfov, respectiv 999 de lei faţă de 2.644 de lei. "Diferenţele se vor menţine cât timp există judeţe fără infrastructură. De-a lungul anilor, primarii din judeţul Ilfov au avut grijă să tragă reţele de apă, gaze şi canal, or, investitorii asta caută", explică Florin Pârvu.
1,3 milioane de euro, cel mai mare venit anual în 2008
4,86 milioane de lei (1,3 milioane de euro) este cel mai mare venit anual la nivel naţional obţinut în 2008 de către un angajat din România, adică nu mai puţin de 405.000 de lei (108.000 euro) pe lună. Acesta locuieşte în sectorul 1 şi lucrează într-o companie de telecomunicaţii prin reţele cu cablu, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. De altfel, cele mai mari zece lefuri din România au fost câştigate în 2008 de bucureşteni şi ilfoveni, cu o singură excepţie: în top figurează şi un sibian, angajat în domeniul extracţiei petrolului şi gazelor naturale, cu un venit anual de 2,6 milioane de lei (peste 700.000 euro).
Din profesii liberale s-a câştigat însă de trei ori mai bine în 2008. Astfel, cel mai mare venit l-a obţinut un avocat din sectorul 1, cu un câştig anual de 12,45 milioane de lei (3,38 milioane de euro).
 |
 |
