Ca urmare a grantului pe care l-a parcurs în toamna trecută la Universitatea de excelenţă din Konstanz, landul german Baden-Wurtenberg, susţinând cursul de civilizaţie şi cultură romanească, botosaneanca Lucia Olaru Nenati a fost invitată să participe în februarie a.c la un alt proiect în cadrul aceleiaşi universităţi, unul destinat studenţilor din diferite semestre care studiază ştiinţele literaturii în vederea pregătirii examenului de licenţă (bachelor). Proiectul din acest an –Ringsfolesung – a urmărit aprofundarea temei generale intitulate Aufklärung und Romantik, (Iluminism şi romantism). Aşadar printre prelegerile susţinute de prestigioşi universitari, ce vizau manifestarea acestor curente în ţări ca Franţa, Anglia, Germania, Spania, Italia, sau America de Nord, pentru prima dată a fost inclusă şi o temă privitoare la România, intitulată Romantik in Rumanien (Romantismul în România) susţinută de concetăţeana nostră Lucia Olaru Nenati. Aceasta a fost prezentată de către universitara Andreea Polaschegg, responsabila programului, care a ţinut să sublinieze palmaresul bogat al invitatei din România, aria largă de preocupări şi perfomanţe culturale, deopotrivă creative cât şi analitice. Prelegerea, susţinută în limba engleză şi germană, a urmărit să releve elementele distictive ale romantismului românesc, atât în domeniul creativ cât şi în cel exegetic .
O prelegere distinctă a fost dedicată de Lucia Olaru Nenati lui Eminescu, autor încadrat în rândul marilor poeţi romantici europeni, ceea ce i-a dat prilejul de a-i prezenta elementele existenţiale marcante – studenţii aflând astfel despre oraşul obârşei sale, Botoşani -, structura generală a operei, particularităţile romantice ale creaţiei, ecoul său internaţional, conexiunile cu cultura germană şi europeană, relevând faptul că Eminescu nu a fost doar un poet romantic, ci o conştiinţă şi un spirit major universal de adresabilitate internaţională actuală. Utilizând mijloace de predare diversificate, vorbitoarea a încercat astfel să capteze interesul viitorilor specialişti în literatură care însă nu aflaseră încă despre un poet numit Mihai Eminescu şi să-i convingă de valoarea lui şi de folosul cultural pe care-l vor dobândi cunoscându-l. Răspunsul celor 250 de auditori care au aplaudat îndelung şi au bătut cu pumnii în tabliile băncilor – mod specific de exprimare a aprecierii studenţeşti – a dovedit că prin această conferinţă a fost deschis drumul către cunoaşterea lui Eminescu în acest areal.
