Un numar de sapte drumuri judeţene şi cinci poduri tot de pe arterele judeţene sunt pregătite pentru a fi modernizate. Studiile de fezabilitate, documentaţiile de avizare şi proiectele tehnice au fost finalizate de către specialişti, ocazie cu care consilierii judeţeni vor putea să discute şi să aprobe in această lună indicatorii tehnico-economici ai celor 12 obiective de investiţii.
Avind intre 500 de metri şi 15,4 kilometri, drumurile judeţene sunt in intregime sau parţial pietruite şi au o importanţă considerabilă pentru un număr mare de botoşăneni. Modernizarea respectivelor rute va scădea cu peste 50 de kilometri lungimea totală a drumurilor judeţene pietruite din judeţ, acestea fiind in prezent de peste 230 de kilometri.
Proiectele de hotărire ce vor fi prezentate joi includ drumurile Coţuşca-Ghireni, Vorona-Oneaga-Pădureni, limita judeţului Iaşi-Flăminzi, Hăneşti, Ştefăneşti-Dobirceni, Dingeni-Mihălăşeni şi Buhăceni-Hăneşti. Asigurind legătura cu municipiul Botoşani pentru zone largi din judeţ sau fiind căi de acces care in condiţii de precipitaţii abundente devin impracticabile, arterele includ şi o rută de o importanţă majoră pentru intreg judeţul.
DJ 282 B de la limita judeţului Iaşi- Prăjeni- Cimpeni- Flăminzi reprezintă sectorul botoşănean al unui drum ce face legătura cu municipiul Iaşi pe o variantă mult mai scurtă. Pe teritoriul judeţului vecin drumul este modernizat cu ajutorul fondurilor europene printr-un proiect ciştigat de Consiliul Judeţean Iaşi.
"Dacă fosta conducere a Consiliului Judeţean Botoşani ar fi colaborat cu ieşenii, proiectul in cauză ar fi inclus şi sectorul botoşănean al drumului judeţean. Cum nu s-a intimplat, va trebui să găsim o altă finanţare pentru modernizarea arterei. Oricum ar fi, cei 16 kilometri trebuie modernizaţi pentru a asigura o legătură mai rapidă a Botoşaniului cu restul ţării, cu atit mai mult cu cit drumul naţional Botoşani-Tirgu Frumos rămine, se pare, intr-o stare foarte proastă.Acelaşi obiectiv se urmăreşte şi pentru tronsoanele de drum Dingeni-Mihălăşeni, Ştefăneşti-Dobirceni şi Coţuşca-Ghireni pentru a asigura continuitatea lucrărilor şi a realiza legătura cu D.N. 24 C ce leagă Stefăneşti de punctul de trecere a frontierei Rădăuţi Prut", este declaraţia lui Mihai Ţibuleac, preşedintele Consiliului Judeţean.
La această dată sunt cunoscuţi şi indicatorii tehnico-economici pentru podul din Broscăuţi, peste riul Jijia, cel din Copălău, construit pentru traversarea Miletinului, precum şi pentru podurile din Darabani, peste riul Podriga, din Pomirla, peste riul lui Martin, precum şi pentru cel din Orăşeni Vale, punct de trecere a Miletinului.
Cu o vechime considerabilă, unele datind din timpul ultimului război mondial, podurile sunt şubrede şi pun in pericol siguranţa participanţilor la trafic, mai ales pentru că transportatorii nu respectă restricţiile de tonaj impuse.
Toate cele 12 obiective au fost pe lista de investiţii a Consiliului Judeţean de anul trecut pentru proiectare, iar acum aşteaptă surse de finanţare pentru executie. Sursele probabile sunt bugetul de stat, fondurile europene dar şi bugetul propriu al CJ.
