Vineri, 18 decembrie 2015, ora 18,30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor
CONCERT DE CRĂCIUN
Dirijor: IULIAN RUSU
Solistă: ANCA PÂRLEA
În program:
Fr. von Suppé: Uvertura Poet şi ţăran
Colindă: O, ce veste minunată!
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
I. Berlin: White Christmas
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
Fr. Lehár: Valsul Aur şi argint
Colindă: Trei păstori
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
*** – The Christmas Song
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
E. Waldteufel: Valsul Patinatorii
P a u z ă
Josef Strauss: Valsul Muzica sferelor
Johann Strauss: Annen-Polka (Polca Annei)
W. Afanasieff: All I want for Christmas is You
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
J. F. Coots-H. Gillepsie: Santa Claus is comin to Town
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
Pablo Luna: Dansul focului din opereta Benamor
*** – Halleluia
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
Colindă: Moş Crăciun cu plete dalbe
aranjament vocal-orchestral: V. Crăiuţ
L. Anderson: Christmas Festival
IULIAN RUSU. S-a născut în anul 1967, la Fălticeni; a început studieze clarinetul la Liceul de Muzică Suceava, continuând apoi la Liceul de Muzică Octav Băncilă din Iaşi şi la Facultatea de Muzică din Braşov. De la dirijorul Daisuke Soga ia primele lecţii de dirijat în anul 1994. Remarcându-i realele calităţi în arta dirijatului, acesta îi oferă o bursă la Cursul Internaţional de Dirijat la Csorna în Ungaria (1998). În anul 1999 este admis la UNMB, specializându-se în stilistică dirijorală, dirijat orchestră, cu maestrul Cristian Brâncuşi. A mai participat la Cursurile Internaţionale de Dirijat susţinute de Dumitru Goia, la Bucureşti, Jorma Panula, în Finlanda şi Octav Calleya, în Spania, cu care a avut o colaborare mai îndelungată şi aplicată în domeniul concursurilor pentru tineri dirijori. De asemenea, a avut privilegiul să studieze cu maestrul Sergiu Comissiona. În anul 2011 obţine titlul de Doctor în muzică cu teza intitulată Tradiţia Dirijorală în România: Stil, Concepţie, Spirit creator. A apărut în calitate de dirijor la pupitrul orchestrelor din Braşov, Târgovişte, Craiova, Piteşti, Chişinău şi a unor ansambluri orchestrale şi camerale formate din artişti braşoveni la iniţiativa sa.
ANCA PÂRLEA este licenţiată a Facultăţii de Muzică din Braşov precum şi absolventă a cursurilor de Masterat, secţia vioară la clasa maestrului I. Ionescu-Galaţi. În acelaşi timp, Anca Pârlea a dovedit că posedă un talent deosebit pentru arta cântului vocal, abordând cu succes piese din repertoriul muzicii pop şi chiar de jazz în concerte de acest tip susţinute împreună cu şi pe scena Filarmonicii Gheorghe Dima din Braşov.
Cunoscute colinde româneşti, dar şi piese asimilate cântecelor tradiţionale de Crăciun din alte ţări alcătuiesc repertoriul solistic al Ancăi Pârlea din această seară, prezentate în haina orchestrală asigurată de un alt muzician din Braşov: V. Crăiuţ.
Celelalte lucrări din program, piesele strict orchestrale, au fost selectate respectând fie criteriul adecvării la piesele vocale şi la anotimpul în care ne aflăm (cel puţin calendaristic), fie alte exigenţe între care şi calitatea de a fi pe placul unui public larg. Este un concert de sărbătoare şi ne dorim ca acest lucru să se simtă cât se poate de mult.
Uvertura Poet şi ţăran este, pe plan internaţional, cea mai cunoscută pagină muzicală a compozitorului austriac Franz von Suppé (1819-1895). Este introducerea orchestrală la o comedie cu cântece, lucru pe care desfăşurarea uverturii îl vădeşte din plin, înşirând o serie te teme, care de care mai frumoasă, fireşte neexcluzând contrastul de timbru şi de expresie necesar, de la un solo de violoncel plin de căldură până la teme de dans pline de vioiciune şi antren. Sperăm să se alăture cu succes la preferata de până acum, şi a publicului dar şi a noastră: Uvertura Cavaleria uşoară de acelaşi autor.
Valsul Aur şi argint de Franz Lehár (1870-1948) a fost compus în anul 1902 de tânărul compozitor (pe atunci) ce preluase funcţia de dirijor al Operetei vieneze şi îşi căuta calea spre conturarea unui limbaj muzical propriu. Rezultatul a fost şi este o muzică plină de strălucire şi grandoare, un univers sonor pe măsura unui spaţiu în care cele două metale preţioase dau strălucire ornamentelor şi conferă o stare de bine privitorilor şi auditorilor.
Valsul Patinatorii de Émile Waldteufel (1837-1915) a fost compus în anul 1882, cu gândul la una dintre bucuriile iernii, aceea de a patina; chiar şi cu riscul de a lua şi un contact mai contondent cu gheaţa; această nesiguranţă de începător este evocată în introducerea la valsul propriu-zis; începând din moment par a intra în scenă maeştrii de vis ai patinajului artistic. Şi tema acestui vals este un motiv cunoscut, care, iată, acum îşi face loc şi în repertoriul nostru.
Fiind un moment de sărbătoare, nu putea lipsi nicicum muzica maeştrilor divertismentului vienez, a compozitorilor din familia Strauss. Valsul Muzica sferelor de Josef Strauss (1827-1870) ne propune o incursiune imaginară universul macro pentru a asculta sunetele emise de planete şi alte corpuri cereşti. Titlul original al valsului, Sphären-klänge, înseamnă chiar Sunetul sferelor, dar, cum Josef Strauss este muzician şi nu om de ştiinţă, a imaginat aceste sunete şi le-a tradus în ritmul unui vals, iar noi traducem titlul: Muzica sferelor.
Din atmosfera rece şi înaltă a tăriilor cerului, coborâm pe pământul cel de toate zilele, pentru a omagia feminitatea şi tinereţea, în toată gingăşia şi şăgălnicia ei, prin Polca Annei (Annen-Polka) de Johann Strauss (1825-1899).
Pentru culoare şi diversitate, am inclus în program şi un Dans al focului din opereta Benamor (1923) semnată de compozitorul spaniol Pablo Luna (1879-1942), chiar dacă muzica sa nu aduce explozia de ritm la care ne putem aştepta, ci pare a evoca mai degrabă un ritual sobru şi profund.
În încheierea concertului readucem o pagină orchestrală ce reuneşte majoritatea pieselor cântate de Crăciun în lumea anglo-saxonă şi nu numai: Christmas Festival de Leroy Anderson (1908-1975). Iată doar câteva dintre titlurile acestor piese: Joy to the World, Jingle Bells, Deck the Halls, Silent Night, Adeste fideles şi altele. Şi toate sunt puse în orchestră cu farmecul şi cu efectele specifice.
