Afacerea dintre firma Codec şi unele primării pentru amplasarea radarelor fixe pare să se bazeze pe mai multe vicii sau carenţe legislative. In primul rind, amplasarea radarelor trebuia să se facă in urma unei licitaţii, ceea ce nu s-a făcut, incălcindu-se art. 2 din OUG nr. 34/2006. Pentru o astfel de ilegalitate, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a denunţat parteneriatele incheiate de societate in judeţul Cluj, aplicind sancţiuni drastice şi obligind primăriile la anularea contractelor. Apoi, conform protocolului ce stă la baza Contractului de prestări servicii intre firma Codec SRL şi primăriile unor localităţi, parteneri contractuali sunt numai firma clujeană (ce primeşte 65% din amenzile incasate) şi Consiliul Local comunal (ce primeşte 35% din incasări). Poliţia, prin lucrătorii săi de la Serviciul Poliţiei Rutiere, care administrează sistemul video, contabilizează incălcările regimului legal de viteză şi intocmeşte procesele verbale de sancţionare, fiind doar un soi de martor activ. Asistarea este gratis, cu toate că Poliţia suportă contravaloarea energiei consumate de aparatura din dispecerat.
In judeţul Botoşani, unde radarele fixe vor montate in aproximativ o lună, incă nu a fost incheiat un contract intre primării şi Codec, reprezentanţii administraţiilor locale spunind că nu ştiu incă valoarea investiţii şi nici dacă aceasta va impune organizarea unei licitaţii.
Afacerea pare să fi fost pusă pe picioare in urmă cu doi ani, pe timpul ministrului de Interne Cristian David, cind la Inspectoratul Judeţean de Poliţie ar fi ajuns un ordin emis de ministrul Internelor şi Reformei Administrative şi contrasemnat de inspectorul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Romane prin care s-a dispus infiinţarea Compartimentului de supraveghere a traficului. Tot in această adresă-ordin se făcea trimitere la un parteneriat naţional incheiat de Poliţie cu firma Codec SRL.
Amenzi păstrate la bugetul municipiului
Analizind la rece asocierea dintre firma Codec şi consiliile locale comunale, un lucru nu este limpede. Conform art. 8 al. 3, din OUG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, toate amenzile constituie venit integral la bugetul local. La articolul 39, al. 2 litera- se precizează că va avea loc punerea in executare a contravenţiilor de către organele de specialitate ale unităţilor administrativ teritoriale in raza cărora domiciliază contravenientul. Astfel contravenienţii din Botoşani vor fi executaţi de Primăria Botoşani prin Direcţia de Impozite şi Taxe Locale şi nu de primăriile care au montat radare. Specialiştii spun că sumele provenite din contravenţii sunt impărţite intre bugetele locale.
Mai exact, contravenientul primeşte procesul verbal şi o comunicare in care i se descrie modalitatea cum poate fi făcută plata. Talonul primit oferă posibilitatea achitării prin virament, ceea ce face ca banii să ajungă direct la Consiliul Local pe raza căruia s-au instalat radarele. In acest fel se explică sumele consistente cu care sunt majorate bugetele primăriilor care au incheiat astfel de contracte. In cazul in care contravenţia este achitată in termen de 48 de ore, Primăria care incasează suma decide dacă o trimite la bugetul Primăriei care are radarul. In unele cazuri primăriile din judeţ au hotărit ca aceste sume să fie transmise la bugetele locale pe raza cărora s-a aplicat sancţiunea. După expirarea acestui termen banii rămin la Primăria care incasează. In cazul DITL Botoşani banii incasaţi rămin la bugetul local, indiferent de data la care se face plata. "Dacă cetăţenii achită banii la instituţia noastră banii rămin aici, iar dacă achită la Primăria unde a săvirşit contravenţia banii sunt colectaţi la bugetul local respectiv", a declarat Dumitru Neamţu, director adjunct al DITL.
Specialiştii nu pot preciza, insă, mecanismul prin care o mulţime de bani din amenzi ajung la primăriile comunelor care au camere fixe cu radar, ţinind cont că legislaţia este ambiguă, sancţiunile pot fi plătite practic in orice localitate din Romania, iar unităţile care incasează banii decid dacă ii păstrează pentru bugetul local sau ii virează in altă localitate.
Poliţiştii riscă să achite cheltuieli de judecată
Poliţiştii ar putea ieşi cei mai şifonaţi din toată această afacere. După ce că fac muncă voluntară in folosul consiliilor locale şi al celor de la Codec SRL, lucrătorii de Poliţie ce aplică amenzile şi semnează procesele verbale de sancţiune riscă să plătească cheltuielile de judecată, in cazul in care contravenienţii vor contesta in instanţă amenda şi aceasta va fi anulată. Sumele reprezentind cheltuielile de judecată vor fi pretinse Ministerului de Interne, care la rindul său recuperează banii de la Inspectoratele Judeţene de Poliţie, bani ce vor fi imputaţi poliţiştilor funcţionari amintiţi.
Primele camere vor fi montate in Vlădeni
In judeţul Botoşani, primele sisteme de monitorizare video dotate cu radare vor fi montate in comuna Vlădeni – una chiar in Vlădeni, care va supraveghea traficul dinspre Suceava, iar a doua in satul Huţani din aceeaşi comună, care va monitoriza traficul spre Suceava. Camerele, de tip C01, cu senzor de viteză cu microunde in banda K, vor fi dotate cu camere foto, senzor cu microunde şi iluminator infraroşu şi vor supraveghea traficul numai pe un singur sens. Camerele vor fi inregistra doar maşinile care circulă cu peste 50 de kilometri pe oră, urmind să fie sancţionaţi doar şoferii prinşi cu peste 60 de kilometri la oră.
Vor urma comunele Brăeşti, Mihai Eminescu şi Frumuşica, dar şi oraşele Flăminzi şi Bucecea.
