Strategii de criză la Botoşani

Criza economică devine tot mai acută, iar toată lumea aşteaptă salvarea de la noul Guvern. Oamenii de afaceri, incepind de la micii comercianţi şi pină la cele mai mari firme din judeţ, gindesc strategii pentru a depăşi criza economică, insă nimeni nu poate spune cit va dura.

Imobiliarele in blocaj

Primele afaceri lovite de criză au fost cele din domeniul imobiliar, iar majoritatea societăţilor care intermediau tranzacţii in domeniu şi-au restrins activitatea sau chiar au dat faliment.

Agenţii din domeniu au raportat cele mai slabe venituri din ultimii 15 ani, iar o parte dintre aceştia spun că greul de abia acum incepe, virful crizei fiind prognozat in primăvara acestui an. Singurele tranzacţii care se realizează in acest moment privesc terenurile agricole care nu depăşesc 1.000 de euro hectarul şi sunt achiziţionate de străini. "Multe firme nu vor rezista acestei crize, iar supravieţuirea va depinde de modul de gestionare a cheltuielilor. In acest moment este un blocaj financiar creat in primul rind de neacordarea creditelor de către bănci, iar dacă nu se va interveni se poate ajunge la recesiune", a declarat Cornel Timofte, administratorul unei agenţii imobiliare, care crede că una dintre posibilele soluţii este relaxarea normelor de acordare a imprumuturilor. Acesta a adăugat că strategia in perioadele de criză este reducerea cheltuielilor şi ar fi o greşeală renunţarea la oameni care sunt greu de specializat in domeniu.

Analiştii economici spun că in general oamenii de afaceri abia intraţi pe piaţă vor avea cel mai mult de suferit in condiţiile in care nu au experienţa unei situaţii de criză.

Constructorii susţin că vor face doar investiţii sigure

Construcţiile, care, pină la sfirşitul anului trecut, au fost domeniul ce a cunoscut cea mai mare dezvoltare in judeţ, vor fi aproape abandonate. Printre puţinele lucrări care se vor efectua vor fi cele deja contractate şi cele finanţate prin fonduri europene. "Din păcate va fi o tristeţe naţională, iar conjunctura politică va avea un cuvint important de spus. Singura parte bună a unei asemenea crize este insănătoşirea climatului organizatoric al afacerilor", a declarat Valeriu Iftime, administratorul unui grup de firme din judeţ. Acesta a adăugat că strategia sa in combaterea efectelor crizei va fi reducerea cheltuielilor şi analiza foarte exactă a eventualelor investiţii.

Aceeaşi opinie o are şi ieşeanul Dănuţ Prisecariu, care a precizat că singurul avantaj al acestei perioade constă in trierea afacerilor şi curăţarea mediului economic de cele la negru şi cele slabe. "Se va intimpla ce trebuia să se intimple in 2007, la aderarea Romaniei la UE. Nu toată lumea poate să scoată profit dintr-o afacere care a ajuns acum să fie un lucru ştiinţific. Estimez ca această criză va dura cel puţin un an", a declarat Dănuţ Prisecariu, care a precizat că urmează să facă o analiză a afacerilor pe care le deţine pentru a opta pentru cea mai bună investiţie care să facă faţă crizei. Acesta a precizat că nu va renunţa la investiţiile incepute in judeţ şi nici la oamenii pe care ii are, insă impactul crizei asupra mediului de afaceri va fi extrem de grav.

Soluţia este văzută la noul Guvern care trebuie să intervină pentru protejarea IMM care sunt motorul economiei şi un exemplu ar putea fi luat din alte ţări ale Uniunii Europene unde s-au creat fonduri pentru garantarea creditării IMM-urilor. In opinia omului de afaceri, Guvernul ar trebui să intervină la normele de impozitare şi să elimine impozitul pentru profitul reinvestit, incurajind in acest mod potenţialii investitori.

Criza văzută ca oportunitate

Unii oameni de afaceri spun că o astfel de criză ar putea fi speculată, iar firmele s-ar putea dezvolta. Pe această idee Victor Mihalachi, administratorul unei firme de construcţii, işi face planuri de dezvoltare in anul viitor. "Doar cei puternici vor supravieţui şi se vor putea dezvolta in 2009. Pentru mine, anul 2008 a fost cel mai profitabil, iar in acest an estimăm afaceri de 150 milioane de euro. Intenţionez ca in maxim cinci ani să conduc 5.000 de oameni şi să realizez o cifră de afaceri de 500 milioane de euro pe an", a declarat Victor Mihalachi. Acesta a adăugat că investiţiile vor urca la 15 milioane de euro in următorul an urmind a extinde lucrările in afara graniţelor ţării.

Cifra de afaceri din industria textilă este in scădere

In privinţa domeniului textil, Mihai Tincu directorul Rapsodia Conf, este de părere că acest blocaj financiar care deja se resimte pe piaţă va afecta considerabil exporturile. "Este o criză care se caracterizează prin scăderea drastică a consumului fapt ce va determina reducerea producţiei cu 10-15%, insă să sperăm să nu se manifeste şi in alte forme. Avind in vedere că toată ţara este şi va fi afectată, este normal ca şi in judeţ să se resimtă efectele", a declarat Mihai Tincu. Potrivit acestuia exporturile vor fi influenţate şi de cursul valutar, insă firma care o conduce are asigurate comenzi pină in vara anului 2009 urmind ca la inceputul acestui an să negocieze comenzile pentru toamnă.

Politicienii caută rezolvări

Politicienii spun că primele măsuri ce trebuie luate de noul Guvern sunt cele referitoare la stimularea investiţiilor prin acordarea unor facilităţi fiscale. Politicienii contrazic, insă, oamenii de afaceri care solicită relaxarea normelor bancare şi spun că Rominia riscă să ajungă in situaţia SUA dacă va permite acordarea creditelor către populaţie fără un control strict. "In momentul de faţă trebuie foarte multă prudenţă in ceea ce priveşte politica fiscală şi e nevoie de investiţii durabile pe termen mediu. Populaţia ar trebui ajutată de Guvern prin acordarea de ajutoare sociale suplimentare, iar criza va fi trecută in funcţie de măsurile pe care le va lua Guvernul", a declarat Radu Drăguş, prim-vicepreşedinte PD-L. Acesta a ţinut să precizeze că industria uşoară, care este reprezentativă pentru judeţ, va fi afectată de criză şi ar trebui facilitată crearea de noi locuri de muncă.

Falimente şi număr record de şomeri

Primele efecte ale crizei sunt reflectate şi de datele statistice. Astfel in ultimele două luni din 2008 au fost disponibilizate 850 de persoane, iar estimările sunt destul de sumbre. Specialiştii spun că in primăvara acestui an, incă aproape 1.000 de angajaţi işi vor pierde locul de muncă, firmele din construcţii şi din domeniul textil fiind nevoite să renunţe la o mare parte din salariaţi.

De altfel, in noiembrie 2008, numărul şomerilor botoşăneni a inregistrat cea mai mare creştere de anul trecut. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raportat in noiembrie 4.977 de şomeri, cu 220 mai mulţi decit in luna precedentă. Şi aceasta in condiţiile in care de doi ani se păstra lunar un trend descrescător al numărului şomerilor, doar in cazuri excepţionale fiind creşteri de maxim 20-30 de şomeri.

Şi finanţiştii au raportat o creştere cu 30% a falimentelor inregistrate in primele 11 luni ale anului 2008 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007. Finanţiştii sunt de părere că in acest an falimentele vor inregistra o creştere mult mai semnificativă, insă nu au putut preciza un procent aproximativ. "Estimez că numărul falimentelor va creşte in rindul firmelor mici care nu vor putea trece de această criză financiară", a declarat Dan Nechifor, şef al Administraţiei Financiare a municipiului Botoşani.