O sarbatoare cimpeneasca s-a desfasurat, astazi, la Liveni, in localitatea natala a lui George Enescu. Satenii, impreuna cu autoritatile locale si cele judetene, au l-au omagiat, printr-un spectacol de muzica populara, pe marele compozitor. La Casa Memoriala George Enescu s-a cintat, s-a dansat, s-a mincat mititei si s-a baut bere, in cadrul unei intilniri populare traditionale.
Serbarea cimpeneasca, intitulata Suita Steasca, a fost organizata de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Botosani in colaborare cu Muzeul Judetean, Consiliul Judetean, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani, Orchestra Rapsozii Botosanilor, Filarmonica de Stat si Primaria comunei George Enescu.
Sintem mindri ca Enescu s-a ridicat dintre noi. El este cel care a dat numele comunei noastre si ne simtim minunat cand il sarbatorim in fiecare an", a declarat primarul comunei George Enescu, Angela Toma.
La serbare au fost prezenti prefectul Cristian Roman, presedintele Consiliului Judetean, Constantin Contac, vicepresentele Dorin Ciustea si parlamentarii Doina Dretcanu, Gavril Vasilescu si Mihai Tibuleac, directorul Directiei de Cultura, Dana Pietraru, precum si primari din comunele invecinate.
George Enescu a fost compozitor, violonist, pianist, dirijor si pedagog, unul dintre cei mai proeminenti muzicieni de la sfarsitul secolului XIX-lea si din prima jumatate a secolului XX-lea. Enescu a ridicat muzica profesionala romaneasca la nivelul valorilor muzicii universale. Nascut la Liveni, la 19 baugust 1881, el a cunoscut din copilarie folclorul prin intermediul tarafurilor populare. Primele indrumari muzicale le-a primit de la parintii sai si de la un vestit lautar, Niculae Chioru. Intre anii 1888 si 1893 a studiat la Conservatorul din Viena, cu Joseph Hellmesberger (vioara) si Roobert Fuchs (compozitie), iar intre 1893 si 1899 la Paris, cu Andre Gelalge (contrapunct), Jules Massenet si Gabriel Faure (compozitie), precum si cu M.P.J. Marsick (vioara). Printre lucrarile lui mai de seama se numara: "Poema romana" (1897), care intruchipeaza o serie de tablouri sugestive ale vietii rustice; doua "Rapsodii romane" (1901; 1902), caracterizate printr-o melodica bogata, de autentica obarsie folclorica si printr-o invesmantare orchestrala colorata; trei suite pentru orchestra (printre care Suita a III-a, "Sateasca, 1938), in care folclorul cunoaste o transfigurare subtila; trei simfonii (1905; 1913; 1919, aceasta din urma refacuta in 1921), care, prin maturitatea conceptiei, exceptionala maiestrie armonica, prin dimensiunile lor, reprezinta monumentale fresce sonorr; o Simfonie de camera pentru 12 instrumente solistice (1954), in care folclorul atinge un inalt grad de rafinament; o Simfonie cooncertanta pentru violoncel si orchestra (1901).
Reproducerea totală sau parțială a materialelor este permisă numai cu acordul expres al Botosaninews.ro.
© Copyright Botosaninews.ro | Gazduit de SpeedHost.ro | Realizat de DowMedia
