UE a evitat o noua criza, deschizind negocierile cu Turcia si Croatia

Uniunea Europeana a evitat in ultimul moment o noua criza, hotarind, la Luxemburg, in noaptea de luni spre marti, deschiderea negocierilor – calificate drept istorice – pentru aderarea Turciei, care aspira la acest lucru de 42 de ani, comenteaza AFP.

Si Croatia a cistigat "biletul" pentru deschiderea negocierilor, dupa o decizie surprinzatoare a procurorului TPI, Carla Del Ponte, care a apreciat ca Zagrebul coopereaza "deplin" cu instanta ONU.

"Este o zi istorica pentru Europa si pentru intreaga comunitate internationala. Cu totii suntem cistigatori", a declarat ministrul britanic de Externe, Jack Straw, dupa acordul in favoarea Turciei, dificil de obtinut din cauza impotrivirii Austriei. "Am ajuns intr-o etapa istorica", a afirmat si omologul sau turc, Abdullah Gul, care a sosit la Luxemburg dupa miezul noptii pentru o scurta, dar simbolica ceremonie de deschidere a negocierilor.

In fata celor 25 de sefi ai diplomatiei europene, Gul a avut o interventie "foarte constructiva, fiind salutat cu aplauze", a declarat un diplomat.

In pofida orei tirzii, Jack Straw a salutat respectarea calendarului stabilit anul trecut pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia. "Am reusit sa respectam termenul de 3 octombrie, pentru ca am inceput sa vorbesc inainte de miezul noptii, potrivit orei Marii Britanii", a glumit el.

Straw a subliniat ca Turcia va avea "un drum lung de parcurs" pina la aderarea efectiva la UE, care, potrivit calendarului negocierilor, nu este garantata.

"Procesul va fi unul riguros si dificil, dar avem incredere in hotarirea dumneavoastra si va vom sustine eforturile", a promis ministrul britanic adresindu-se omologului turc.

"Rezultatul negocierilor nu poate fi preconizat", a declarat ministrul francez de Externe, Philippe Douste-Blazy.

"Pentru noi este important ca perspectiva unei aderari depline este foarte clara si ca nu a fost inclusa o alternativa, cum ar fi un parteneriat privilegiat", a explicat Gul.

El a dat asigurari ca tara sa, cu populatie musulmana, dar avind un regim strict laic, care are legaturi privilegiate cu republicile turcofone din Asia Centrala si cu lumea musulmana, isi va aduce contributia la UE dupa integrare.

"Cind Turcia se va alatura UE, toate aceste state se vor simti reprezentate in organizatie. Aderarea Turciei va aduce contributii majore la UE si va avea o importanta strategica", a subliniat el.

Deschiderea negocierilor cu Ankara a fost o prioritate pentru presedintia britanica a UE, care a primit, in culise, sustinere din partea Statelor Unite, pentru care Turcia este un aliat esential in NATO. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, l-a contactat telefonic pe Abdullah Gul, duminica si luni, incurajindu-l sa accepte termenii propusi de UE.

Totusi, presedintia britanica a avut nevoie de 24 de ore de dezbateri pentru a convinge Austria sa se alature acordului pe care toti ceilalti parteneri erau dispusi sa-l accepte. Straw avertizase in legatura cu consecintele "catastrofale" ale unei eventuale absente a consensului.

Un esec al europenilor in deschiderea negocierilor cu Turcia ar fi amplificat criza declansata de respingerea Constitutiei europene de catre francezi si olandezi si ar fi sporit tensiunile cu Ankara.

Initial, Austria insista pentru o revizuire a compromisului referitor la deschiderea negocierilor, la care ajunsesera cu dificultate, in decembrie 2004, sefii de stat si de guvern din UE.

Izolata, dar sub presiunea unei opinii publice majoritar ostile aderarii Turciei, Viena nu a putut obtine in final decit ca o "alternativa", precum un "parteneriat priviIegiat", sa fie luata in considerare.

Chiar daca diplomatii neaga o interconditionare intre cele doua dosare – turc si croat, Viena a fost incurajata sa renunte la veto-ul spus Turciei oferindu-i-se perspectiva deschiderii negocierilor cu Zagreb.

Intr-o "schimbare cu 180 de grade" a punctului de vedere expus nu mai tirziu de vinerea trecuta, procurorul TPI, Carla Del Ponte, a anuntat, luni, la Luxemburg, ca de citeva saptamini Zagrebul coopereaza pe "deplin" cu aceasta instanta.

Initial, discutiile cu Zagrebul urmau sa inceapa in martie, dar au fost aminate sine die la acea data, din cauza lipsei de colaborare a autoritatilor croate cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. Mediafax