La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor romanilor din Transilvania, intreg Banatul (cuprins intre riurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu Romania.
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei romanilor pentru intregire statală, care vine să incununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul roman a valorificat conjunctura internaţională creată in urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme in contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor in Europa.
Ziua avea să se transforme in sărbătoare naţională după mai bine de şapte decenii, in iulie 1990. Insă ţara noastră a cunoscut trei zile naţionale, sub trei regimuri diferite: monarhie, comunism şi democraţie.
Pină in 1947, ziua naţională a fost sărbătorită pe 10 mai, pentru a marca inceputul dinastiei roamne, prin proclamarea Principelui Carol I ca domnitor şi apoi rege al Roamniei. Ziua era marcată cu festivităţi ale elevilor, studenţilor, meşteşugarilor şi negustorilor imbrăcaţi in costume populare. Sărbătoarea de 10 mai a dispărut din calendarul oficial roamnesc după 1948. Odată cu instalarea regimului comunist, ziua naţională se muta pe 23 august. Serbările de stradă şi spectacolele gigant au rămas imagini adinc intipărite in memoria roamnilor, ca şi cintecele patriotice intonate de miile de pionieri şi muncitori scoşi la defilare.
După căderea regimului comunist, ziua tuturor roamnilor a primit o semnificaţie naţionalistă, iar sărbătoarea naţională se sărbătoreşte cu mai puţin fast. De altfel, anul acesta parada militară va fi organizată numai la Bucureşti.
 |
 |
