1.200 de apeluri a primit dispeceratul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri din Botoşani în cele trei luni de funcţionare. Şoferi sau reprezentanţi ai unor instituţii au sunat pentru a şti dacă pe arterele rutiere ale judeţului se poate circula sau nu, semnalând, în acelaşi timp, zonele în care este nevoie de intervenţia utilajelor de deszăpezire. „Am colaborat foarte bine şi cu posturile de poliţie şi cu reprezentanţii primăriilor din judeţ. Având în orice moment informaţii din teren , am ştiut care sunt zonele nevralgice, unde să intervenim cu prioritate şi cum decurg lucrările de deszăpezire.”, a explicat Romeo Caciuc, directorul DJDP Botoşani.

Funcţionând 24 de ore din 24, dispeceratul se reactivează ori de câte ori în judeţ se înregistrează căderi de zăpadă sau condiţii de formare a poleiului. A fost cazul şi la sfârşitul săptămânii trecute, prognozele meteo anunţând că va fi nevoie de intervenţia utilajelor de deszăpezire şi în zilele de joi şi vineri. Reprezentanţii DJDP şi-au prins în buget 3,5 milioane de lei pentru deszăpezirea pe anul 2010, atât pentru cea de la începutul anului cât şi pentru cea de la final, în speranţa că aceştia nu vor fi epuizaţi şi vor putea fi folosiţi la alte genuri de intervenţii pe drumurile judeţene. Condiţiile meteo din această perioadă, însă nu converg spre aceeaşi direcţie.

Mihai Ţâbuleac, Preşedintele Consiliului Judeţean, s-a arătat mulţumit de modul în care specialiştii de la DJDP au gestionat problemele din sezonul rece, apreciind atât înfiinţarea dispeceratului cât şi monitorizarea activităţilor de deszăpezire.

„S-au verificat cu precizie operaţiunile făcute de firma de deszăpezire, tăindu-se, spre exemplu, peste 600 de ore. Apreciez că rezultatele au fost mai bune decât cele de pe drumurile naţionale. Spre deosebire de alţi ani s-au avut în vedere şi drumurile judeţene periferice. Vă dau exemplul Bărăncuţei de Cristineşti, unde artera se opreşte în gardul de la graniţa cu Ucraina. Pentru că sunt oameni ce locuiesc acolo, anul acesta s-a deszăpezit. În anii anteriori, când ningea, localnicii preferau să circule pe scurtături, peste câmp, pentru că drumul devenea impracticabil.”, a declarat Mihai Ţâbuleac.